ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 732/2015

Deliberând asupra

contestației la titlu, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 187 din 10

februarie 2015 pronunțată în Dosarul nr. 104/54/2012, Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția penală, a admis recursurile declarate de Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul

Teritorial Craiova și de inculpații M.A., G.P., O.V., P.L., G.M.D. și P.D.I. împotriva

deciziei penale nr. 411/2013 din 20 decembrie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția

penală și pentru cauze cu minori, a casat, în parte, decizia recurată și sentința

penală nr. 313 din 15 iunie 2011 a Tribunalului Dolj și, în totalitate încheierea

de ședință din 21 februarie 2014, de îndreptare a erorii materiale, pronunțată în

același dosar al Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori

și, în rejudecare, cu privire la inculpatul M.A. a decis:

„Descontopește

pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului M.A. în pedepsele componente, pe care

le repune în individualitatea lor, pedepse aplicate pentru infracțiunile:

- prev. de

art. 255 alin. (1) C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000;

- prev. de

art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 181 alin. (1) și (3) din Legea nr. 78/2000,

cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior;

- prev. art. 25

C. pen. raportat la art. 248 alin. (1) C. pen. anterior raportat la art. 17

lit. d) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2)

C. pen. anterior.

În baza art. 386

alin. (1) C. proc. pen., dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute

în sarcina inculpatului:

- din infracțiunea

prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 18 alin. (1) și (3) din Legea

nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior în infracțiunea prevăzută

de art. 48 C. pen. raportat la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic.

art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen.;

- din infracțiunea

prevăzută art. 25 C. pen. raportat la art. 248 alin. (1) C. pen. anterior raportat

la art. 17 lit. d) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen. anterior în art. 47 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen.

cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen.

În baza art. 290

alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5

C. pen., condamnă inculpatul M.A. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 48

C. pen. raportat la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin.

(1) C. pen. și art. 5 C. pen., condamnă același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Aplică inculpatului

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a)

și b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65

alin. (1) C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 66 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 47

raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și

art. 5 C. pen., condamnă același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Aplică inculpatului

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 66 lit. a)

și b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65

alin. (1) C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor

prevăzută de art. 66 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 38

alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) și art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., dispune

ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care se

adaugă 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv 1 an și 4 luni, inculpatul

executând în final pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare și pedeapsa complementară

a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b)

C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65

C. pen., interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute

de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 112

Iit. e) C. pen., confiscă de la inculpatul M.A. suma de 316.996 RON".

Petentul, prin

contestația scrisă a invocat faptul că există nelămurire cu privire la dispozitivul

deciziei penale nr. 187 din 10 februarie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație

și Justiție, secția penală, în Dosar nr. 104/54/2012 solicitând precizarea cuantumului

sumei supuse confiscării, având în vedere că i s-au comunicat două adrese diferite,

dar care conțineau fiecare, suma de 158.498 RON.

Împotriva executării

dispozițiilor civile ale hotărârii penale, se poate exercita contestație la executare,

având la bază aceleași cazuri ca și contestația contra executării dispozițiilor

penale ale hotărârii.

Potrivit art.

600 rap. la art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., contestația contra actelor

de excutare inclusiv cele privind confiscarea, se poate face când se ivește vreo

nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare.

Prin „nelămurire"

se înțelege neclaritatea, imprecizia dispozitivului, ca parte a hotărârii care urmează

a fi pusă în executare.

În situația în

care se constată că dispozitivul hotărârii este neclar, promovarea unei contestații

la executare se impune doar în măsura în care explicitarea acestuia nu este posibilă

pe baza considerentelor hotărârii.

Se reține că pentru

a fi incidente dispozițiile art. 589 lit. c) C. proc. pen. este necesară îndeplinirea

a două condiții, prima fiind aceea ca incidentul să intervină în timpul executării,

fiind vorba despre o împrejurarea care să nu fi fost avută în vedere la pronunțarea

hotărârii de condamnare, iar cea de a doua condiție se referă la împrejurarea ca

incidentul să se refere la executarea hotărârii fără să aducă schimbări în dispozitivul

hotărârii definitive, să respecte deci autoritatea de lucru judecat (a se vedea

decizia nr. 4607/1999 a CSJ, Sp)

În practica judiciară

s-a statuat inadmisibilitatea contestației la executare prin care s-a solicitat

reexaminarea cuantumului pagubei stabilite printr-o hotărâre definitivă.

Or, în prezenta

cauză, din dispozitivul deciziei instanței de recurs, considerentele hotărârii instanței

de apel și motivele de recurs formulate de Ministerul Public rezultă clar dispoziția

instanței de confiscare de la inculpatul M.A. a sumei totale de 316 996 RON, reprezentând

diferența sumelor ce au intrat în patrimoniul inculpatului și nu sunt restituite

părții vătămate și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia.

Ceea ce inculpatul

urmărește probabil este anularea uneia din cele două adrese, lucru imposibil de

realizat pe calea contestației la executare, întrucât textul de lege se referă numai

la incidente ce apar pe parcursul executării hotărârii, fără a avea legătură cu

fondul cauzei care, la rândul său, a constituit obiectul unui proces penal soluționat

prin hotărâre rămasă definitivă, deoarece într-o atare situație s-ar aduce atingere

principiul autorități de lucru judecat, contestația la executare devenind astfel

o nouă cale de atac, care nu este prevăzută de lege cu acest caracter.

Ținând cont de

natura contestației la executare, de instituție de drept procesual penal prin care

se soluționează plângerile împotriva actelor de executare a unei hotărâri penale,

precum și de scopul acesteia, respectiv înlăturarea efectelor negative ale executării

unei hotărâri penale în alte condiții decât cele legale, instanța constată că nu

există niciun impediment la executare, astfel că va respinge contestația formulată

și va obliga contestatorul la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform

dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondată

contestația formulată de petentul M.A. împotriva deciziei penale nr. 187 din 10

februarie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală

în Dosar nr. 104/54/2012.

Obligă contestatorul

la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care

onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 RON, se plătește din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi, 26 mai 2015.