ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2052/2014

Asupra contestațiilor

de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 41 din 21 martie

2014 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a

respins contestația la executare a Somației Curții de Apel Suceava din 10

ianuarie 2014 formulată de contestatoarea F.O., ca inadmisibilă.

Contestatearea a fost

obligată să plătească statului suma de 100 RON, cheltuieli judiciare.

Pentru a dispune

această soluție Curtea de Apel Suceava a reținut următoarele:

La data de 29

ianuarie 2014, numita F.O. a contestat Somația din 10 ianuarie 2013 dată de

Curtea de Apel Suceava, prin care i s-a pus în vedere să achite suma de 50 RON,

reprezentând cheltuieli judiciare către stat, așa cum a fost obligată prin

Încheierea nr. 63 din 9 ianuarie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În motivarea

contestației, a arătat că, Decizia nr. 931/2013 a Curții de Apel Suceava

contrazice Sentința nr. 96 din 3 iulie 2013 a aceleiași instanțe, iar

executorul judecătoresc a încălcat dreptul de proprietate, nerespectând

Sentința civilă nr. 4.045/1993 a Judecătoriei Rădăuți.

Examinând contestația

de față, Curtea a constatat-o inadmisibilă.

Astfel, prin Decizia

penală nr. 931 din 28 octombrie 2013 a Curții de Apel Suceava, au fost admise

recursurile formulate de contestatorii F.S. și F.O. împotriva Sentinței penale

nr. 250 din 19 aprilie 2013 și Încheierii din 24 aprilie 2013 ale Judecătoriei

Rădăuți, precum și Decizia penală nr. 5 din 14 iunie 2013 a Tribunalului

Suceava, au fost casate în totalitate aceste hotărâri, reținându-se spre

competență soluționare contestația în anulare formulată de cei doi

contestatori.

Prin Sentința penală

nr. 96 din 3 iulie 2013 a Curții de Apel Suceava, a fost respinsă, ca

nefondată, plângerea formulată de petenta F.O. împotriva rezoluțiilor nr.

28/P/2013 din 28 martie 2013 și nr. 185/U/2/2013 din 29 aprilie 2013 ale

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, dispunându-se, totodată,

trimiterea plângerii formulate de F.S. împotriva Rezoluției nr. 28/P/2013 din

28 martie 2013, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, pentru

competentă soluționare.

A mai fost obligată

petenta F.O., la plata către stat a sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli

judiciare.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs petenta, recurs care a fost respins ca inadmisibil,

prin Încheierea nr. 63 din 9 ianuarie 2014 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție, aceasta fiind obligată și la plata cheltuielilor judiciare către

stat, în sumă de 50 RON, sumă pentru care s-a emis somația mai sus menționată

și pe care o contestă sus-numita.

Potrivit

dispozițiilor art. 598 C. proc. pen., contestația împotriva executării

hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:

a) când s-a pus în

executare o hotărâre care nu era definitivă;

b) când executarea

este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de

condamnare;

c) când se ivește

vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la

executare;

d) când se invocă

amnistiția, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de

micșorare a pedepsei.

În speță, Curtea a

constatat că motivele invocate de contestatoare, și anume, că cele două

hotărâri pronunțate de Curtea de Apel Suceava, s-ar contrazice, nu se

încadrează în niciunul dintre motivele de contestație prevăzute expres și

limitativ de art. 598 C. proc. pen.

Curtea a mai reținut

că, în ceea ce privește pretinsele încălcări legale comise de executorul

judecătoresc cu ocazia executării silite, contestatoarea se poate adresa cu

contestație instanței civile, în conformitate cu dispozițiile art. 600 alin.

(3) C. proc. pen.

Așa fiind, instanța,

în baza art. 597 alin. (5) rap. la art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., a

respins contestația la executare, ca inadmisibilă.

Văzând și disp. art.

275 alin. (2) C. proc. pen. contestatoarea a fost obligată să plătească

statului suma de 100 RON, cheltuieli judiciare.

Împotriva acestei

sentințe penale au declarat contestații, în termenul legal, contestatorii F.O.

și F.S.

În cuprinsul

contestațiilor formulate prin aceeași cerere, contestatorii au reiterat

motivele invocate în fața instanței de fond, și anume că Decizia nr. 931/2013 a

Curții de Apel Suceava contrazice Sentința nr. 96 din 3 iulie 2013 a aceleiași

instanțe, și că executorul judecătoresc a încălcat dreptul de proprietate,

nerespectând Sentința civilă nr. 4045/1993 a Judecătoriei Rădăuți.

Analizând

contestațiile formulate, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate pentru

următoarele considerente:

Instanța de fond, în

mod legal, a constatat inadmisibilitatea contestației la executare a Somației

Curții de Apel Suceava din 10 ianuarie 2014 formulată de contestatoarea F.O.,

deoarece somația reprezintă un act de executare și soluționarea contestației la

executare împotriva acesteia este dată de lege în competența instanței civile

potrivit art. 600 alin. (3) C. proc. pen., iar motivele invocate inițial prin

contestația la executare și reiterate în contestațiile formulate exced cadrului

procesual care este o contestație la executare împotriva unei somației care

reprezintă un act de executare în cadrul procedurii de executare silită.

Contestația la

executare a fost îndreptată împotriva Somației din 10 ianuarie 2013 dată de

Curtea de Apel Suceava, prin care i s-a pus în vedere numitei F.O. să achite

suma de 50 RON, reprezentând cheltuieli judiciare către stat, așa cum a fost

obligată prin Încheierea nr. 63 din 9 ianuarie 2014 a Înaltei Curți de Casație

și Justiție.

În ce privește

motivul că cele două hotărâri pronunțate de Curtea de Apel Suceava s-ar

contrazice, acesta excede cadrului procesual și, mai mult, nu se încadrează în

niciunul dintre motivele de contestație prevăzute expres și limitativ de art.

598 C. proc. pen., iar în ceea ce privește pretinsele încălcări legale comise

de executorul judecătoresc cu ocazia executării silite, contestatoarea se poate

adresa cu contestație instanței civile, în conformitate cu dispozițiile art.

600 alin. (3) C. proc. pen., care prevede că orice contestație împotriva

actelor de executare se soluționează de către instanța civilă potrivit legii

civile.

Mai mult,

contestatoarea F.O. se poate adresa cu o contestație împotriva Somației din 10

ianuarie 2013 dată de Curtea de Apel Suceava la instanța civilă, această

somație fiind un act de executare iar soluționarea contestației împotriva

acesteia este dată de lege în competența instanței civile potrivit art. 600

alin. (3) C. proc. pen.

Pentru aceste

considerente, se vor respinge, ca nefondate, contestațiile declarate de

contestatorii F.O. și F.S. împotriva Sentinței penale nr. 41 din 21 martie 2014

a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

Văzând și

dispozițiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondate, contestațiile declarate de contestatorii F.O. și F.S. împotriva

Sentinței penale nr. 41 din 21 martie 2014 a Curții de Apel Suceava, secția

penală și pentru cauze cu minori.

Obligă contestatorii

la plata sumei de câte 50 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 18 iunie 2014.

Procesat de GGC - N