ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 389/2015

Asupra contestației în anulare de față: Din e xami narea lucrărilor din dosar , constată următoarele: Prin decizia nr. 2829 din 01 octombrie 2014 Î nalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC M. SA Petroșani împotriva deciziei nr. 119 /2 013 din 4 decembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, s ecția a II-a civilă. A fost obligată recurenta SC M. SA Petroșani la plata sumei de 3000 RON cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă SC N. D. SRL Petril a . Împotriva acestei decizii SC M. SA a formulat contestatie în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 318 C. proc.

ci v . În susținerea motivului invocat contestatoarea a arătat , în esență , că insta nța de recurs motivează că a fost emisă autorizația de construire din 01 iunie 2004, însă în speță pentru nici una dintre părți nu a fost emisă o asemenea autorizație de construire și mai mult decât atât autorizația de construire din 30 octombrie 2006 depusă de către reclamantă este falsă. Astfel , susține contestatoarea , cu privire la excepția lipsei de interes , instanța a con statat că atât timp cât există autorizația de construi re legal emisă , reclamanta este titularul dreptulu i , ori , susține co ntestatoarea , autorizația este falsă și oricum nu este vorba de autorizatia de construire din 01 iunie 2004 , retinută de instant ă . În acest e condiții, contestatoarea apreciază că instanța trebuia să analizeze legitimitatea interesului și nu dacă interesul este personal.

Contestatoarea susține că instanța de recurs în loc să analizeze esența prezentei pricini și legalitatea iz vorului pretențiilor invocate de recla mant ă , arată că „ nu se poate substitui organelor de control pentru a sancționa construcțiile executate nelegal ", întrucât dreptul la despăgubiri este întemeiat pe principiul îmbogățirii fără just temei , ori , susține contest atoarea , aspectul esențial de analizat era acela dacă o serie de lucrări efectuate fără acordul proprietarului și fără autorizație de cons truire , pasibile de a fi demolate de autorități indiferent de valoarea acestora, pot constitui un spor de valoare . O a treia eroare materială , susține contestatoarea constă în faptul că instanța reține împreju rarea că pentru investițiile efectuate a existat " acordul tacit ", iar eroarea materială constă în omisiunea instanț ei în a observa la dosarul cauzei adresele efectuate către organele abilitate , în anul 2007, cu privire la lucrările ilegale realizate de reclamantă fără autorizare de construire.

Contestatoarea susține că acțiunea reclamantei nu este întemeiată dispozițiile art. 992 și 997 C. civ., astfel că instanța nu poate să pronunțe hotărârea decât în limitele stabilite de reclamantă și să acorde acesteia beneficii sau recunoașteri în aceste limite.

În opinia contestatoarei instanța de recurs nu a analizat nici incidența art. 1 , art. 3 lit. a) cu aplicare a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 51 / 1990 , nici incidența și obligativitatea dispozițiilor Ordinului nr. 1752/2005 al Ministrului Finanțelor modificat și completat, nici modul în care instanțele inferioare au recalificat în drept acțiunea și nici aspectele cu privire la declarația și credibilitatea martorului și de puterea probantă a depoziției acestui a . Pentru aceste motive contestatoarea a solicitat admiterea contestației în anulare și rejudecând cauza admiterea excepției lipsei de interes și respingerea cererii de chemare în judecată ca atare , sau , pe fondul cauzei să se constate netemeinicia acesteia . Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata SC N.D.

SRL a solicitat respingerea ca netemeinică și nelegală a contestației î n anulare. Contestația în anulare de față , urmează a fi respinsă ca nefondată , în raport de temeiul de drept invocat și raportat la motivele înfățișate de contestatoare, în considerarea celor ce urmează : În primul rând , Î nalta Curte reamintește că , contestația în anulare este o cale de atac extraordinară ce poate fi exercitată doar pentru motivele limitativ și strict prevăzute de lege și care nu presupune o re j udecare a recursului. Potrivit art. 318 teza I C. proc. civ. , contestația în anulare specială este admisibilă numai dacă hotărârea instanței de recurs este rezultatul unei greșeli materiale , în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului.

Totodată , Î nalta Curte reamintește că greșelile instanței de recurs care deschid calea contestației în anulare , sunt greșeli de fapt și nu greșeli de judecată , care să fi condus la pronunțarea unei soluții eronate , erori comise prin confundarea unor elemente sau date materiale ce au legătură cu aspectele formale ale judecății , iar nu stabilirea eronată a situației de fapt în urma aprecierii probelor și nici modul cum instanța a înțeles să interpreteze prevederile legale , situație în care, dacă s-ar admite o astfel de interpretare , s-ar ajunge pe o cale ocolită la judecarea încă o dată a aceluiași recurs , ceea ce nu este admisibil.

În cauză , contestatoarea , efectuează de fapt critici a hotărârii i nstanțe i de recurs , prin prisma modului în care aceasta a interpretat și aplicat dispozițiile legale în materie , ceea ce nu poate fi acceptat pe calea contestației în anulare , procedură în care nu poate fi examinată justețea soluției contestate și nici considerentele ce au fundamentat această soluți e . Totodat ă , potrivit art. 318 teza a II-a C. proc. civ. Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte , a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare . Față de formularea clară a textulu i , contestația poate fi exercitată numai dacă instanța de recurs a omis să analizeze un motiv de recurs cu care a fost investit ă nu și atunci când nu au fost analizate punctual toate criticile formulate în dezvoltarea motivelor de recurs.

Așa fiind neexaminarea distinctă a fiecărei critici aferente fiecărui motiv de recurs nu constituie prin ea însăși , o omisiune în sensul art. 318 C. proc. civ. , dacă instanța a răspuns la motivele de casare printr-un considerent comun . Astfel , din analiza contestației deduse prezentei judecăți se constată că , contestatoarea reiterează o parte din criticile formulate prin cererea de recurs cu referire la înscrisurile depuse în susținere , respectiv la autorizația de construire, adresele cu privire la lucrările presupus ilegale efectuate de reclamantă, aplicarea dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 51/1990 , la Ordinul nr. 1752/2005 al Ministrului Finantelor , circumscrise motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. , cărora instanța de recurs le-a răspuns , printr-un raționament juridic de sinteză . Prin urmare , Înalta Curte apreciază că , raportat la exigența textului de lege arătat , contestația în anulare de față nu poate fi primit ă , față de împrejurarea că din considerentele deciziei contestate rezultă cu claritate că instanța de recurs , când s-a pronunțat asupra legalității și temeiniciei hotărârii instanței de apel , a analizat atât motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 6 și pct. 9 C. proc. civ. , cât și argumentele e x puse în dezvoltarea acestor a . Faptul că , în considerentele hotărârii instanței de recurs , nu s-a răspuns punctual și detaliat și tuturor argumentelor expuse de contestatoare , prin prezenta contestație , nu echivalează cu nepronunțarea asupra unui motiv de recurs, în sensul art. 318 alin. (1 ) teza a II-a C. proc.

civ. cum în mod greșit susține contestatoare a . În condițiile în care contestația în anulare nu constituie un mijloc de reformare a deciziei pronunțată de instanța de recurs nici celelalte motive prin care s-au reluat argumentele de fond care au fost prezentate Înaltei Curți drept motive de recurs nu vor fi reținute , apreciindu-se că instanța de recurs a procedat , în raport de obiectul juridic dedus judecății , la aplicarea dispozițiilor legale incidente cauzei. În consecință , având în vedere că nu au fost săvârșite greșeli materiale cu caracter procedural privind aspecte formale ale judecății și nici nu s-a omis analizarea vreunui motiv de recurs , contestația în anulare va fi respinsă .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestatia în anulare formulată de contestatoarea S C M. SA împotriva deciziei nr. 2829 din 1 octombrie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II -a civilă. Ir e vocab ilă . Pronunțată în ședință publică , astăzi 5 februarie 2015 .