ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 675/2014

Deliberând asupra cauzei de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 373 din 18 septembrie 2013 a Tribunalului Galați, s-a dispus condamnarea inculpatului I.V., la o pedeapsă de 5 (cinci) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. în ref. la art. 320 1 alin. (7) din C. proc. pen. (faptă din data de 09 martie 2013). Potrivit art. 71 C. pen. i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Conform art. 350 C. proc. pen. a fost menținută starea de arest a inculpatului, iar potrivit art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive de la 04 aprilie 2013, la zi. S-a constatat că partea vătămată Ș.T. nu s-a constituit parte civilă și de asemenea că partea vătămată Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. A.A." Galați nu s-a constituit parte civilă în cauză. Î n baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a confiscat de la inculpat un cuțit în lungime de 18 cm și lama în lungime de 10 cm, folosit la săvârșirea infracțiunii. Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J.

Conform art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008 i s-a adus la cunoștință inculpatului că probele biologice ce vor fi recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J a profilului genetic. În temeiul art. 189 și art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească cheltuieli judiciare către stat. S-a reținut că prin rechizitoriul nr. 203/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul I.V., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, cu reținerea stării de recidivă postexecutorie, prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen.

S-a reținut că la data de 09 martie 2013, pe fondul consumului de alcool și al unui conflict spontan, i-a aplicat părții vătămate Ș.T. o lovitură cu un corp înțepător-tăietor (cuțit) în zonă vitală (torace), producându-i o plagă înțepat-tăiată penetrantă toracic cu pneumotorax drept total, ce a pus în primejdie viața acesteia prin pneumotoraxul total. În fapt, s-a reținut că inculpatul I.V. și partea vătămată Ș.T. sunt consăteni, ambii locuind în comuna Rădești, județul Galați și la data de 09 martie 2013, s-au întâlnit la domiciliul părții vătămate, ocazie cu care au consumat alcool. La acel moment, în locuința părții vătămate se mai aflau fiul inculpatului, numitul I.G., concubina părții vătămate, martora C.E.

și un nepot al acesteia din urmă, martorul B.M.S.. Din cauza faptului că au ajuns în stare de ebrietate, în jurul orelor 16 00 inculpatul și fiul său I.G. au plecat din locuința părții vătămate, mergând la domiciliul lor. După plecarea acestora, partea vătămată Ș.T. a început să adreseze injurii și să o lovească pe martora C.E., acuzând-o că ar fi avut relații intime cu inculpatul. în urma acestui fapt, partea vătămată a alungat-o pe martoră din locuință, aceasta din urmă ref ugiindu-se la o vecină, numita S.M., de unde a revenit în jurul orelor 19 00 . În cursul aceleiași zile, în jurul orelor 21 00 , inculpatul a revenit la locuința părții vătămate având asupra sa un bidon cu vin. Inculpatul I.V., partea vătămată Ș.T.

și martorul B.M.S. au început să consume alcool, ocazie cu care partea vătămată a acuzat-o din nou pe martora C.E. că, textual, „ai venit cu golanul în casă", făcând referire la inculpat. Partea vătămată a încercat apoi să o lovească pe martora C.E., moment în care între aceștia a intervenit inculpatul. Din cauza acestui fapt, inculpatul și partea vătămată au început să se certe, încercând să se lovească, fără să reușească însă datorită intervenției martorului B.M.S. În continuare, partea vătămată Ș.T. a luat din holul locuinței un topor, cu care a început să-l amenințe pe inculpat, cerându-i totodată acestuia să părăsească locuința. în scopul intimidării și pentru a-l determina pe inculpat să părăsească locuința, partea vătămată a început să lovească cu toporul în tocul ușii, de circa 2-3 ori, adresându-i și amenințări cu moartea.

Inculpatul a luat-o pe partea vătămată în brațe, au început să se îmbrâncească reciproc, în felul acesta spărgând un geam de la o ușă, iar în acest moment inculpatul a scos un cuțit din haină, fără însă să-l folosească în vreun mod. În cele din urmă partea vătămată a scăpat toporul din mâini și ambii au ieșit în curtea locuinței, unde, conform declarației martorului ocular B.M.S., au continuat să se îmbrâncească. Pe acest fond al luptei dintre cei doi, la un moment dat inculpatul a ajuns deasupra părții vătămate și a lovit-o cu cuțitul în zona omoplatului drept, aplicându-i o singură lovitură. Imediat partea vătămată a strigat „m-a tăiat", aspect care l-a determinat pe inculpat să părăsească zona în fugă, având asupra sa cuțitul.

În continuare, martora C.E., care rămăsese în interiorul locuinței, a ieșit afară și împreună cu martorul B.M.S. au acordat un prim ajutor părții vătămate, după care au anunțat un echipaj al Ambulanței. Partea vătămată Ș.T. a fost transportată apoi la Spitalul Județean Clinic de Urgență „Sfântul A.A." din Galați, unde a fost supusă unei intervenții chirurgicale. A doua zi, 10 martie 2013, inculpatul I.V. a mers la postul de poliție din comună și a predat lucrătorilor de poliție un cuțit, despre care a afirmat că este cel folosit la agresiunea exercitată asupra părții vătămate Ș.T. Ulterior, partea vătămată Ș.T.

a fost examinată medico-legal, iar din concluziile raportului de constatare medico-legală din 11 martie 2013 au rezultat că prezintă plagă înțepat-tăiată penetrantă toracică dreapta posterioară regiune scapulară cu pneumotorax drept total - operat - și excoriație toracică dreapta posterioară infrascapulară, leziuni traumatice care au putut fi produse prin lovire și zgâriere cu obiect înțepător-tăietor, posibil cuțit; leziunile pot data din data de 9 martie 2013; la data producerii plaga înțepat-tăiată penetrantă toracică dreapta posterioară i-a pus în primejdie viața victimei prin pneumotoraxul total; necesită 16-18 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare de la data producerii leziunilor, dacă nu survin complicații.

Inculpatul a afirmat că a fost tăiat la rândul său de partea vătămată, cu același cuțit, în zona brațelor. Cu excepția inculpatului, nici partea vătămată și nici martorii nu au putut relata că leziunile constatate abia a doua zi, au fost produse de partea vătămată, iar în aceste condiții, provocarea invocată de către inculpat în apărarea sa nu a fost reținută, nerezultând din probele administrate. După sesizarea instanței de fond, la termenul din 12 septembrie 2013, până la începerea cercetării judecătorești, respectiv până la citirea rechizitoriului, inculpatul I.V., în prezența apărătorului desemnat din oficiu, a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală (încheierea de ședință din 12 septembrie 2013-fila 34). Inculpatul a recunoscut în totalitate infracțiunea reținută în sarcina sa, în modalitatea descrisă prin actul de inculpare și s-a prevalat de dispozițiile art. 70 C. proc.

pen. (fila 33). În raport de dispozițiile art. 320 1 C. proc. pen. și având în vedere poziția procesuală a inculpatului, instanța de fond a apreciat că sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea prevederilor anterior arătate (respectiv, din probele administrate în cursul urmăririi penale, rezultând că fapta dedusă judecății constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat). S-a reținut că în drept, fapta inculpatului I.V. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor, în stare de recidivă postexecutorie, prevăzută și pedepsită de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. La individualizarea pedepsei ce i-a fost aplicată inculpatului au fost avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv dispozițiile părții generale a C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege, reduse cu o treime, conform alin. (7) al art. 320 1 C. proc.

pen., gradul de pericol social concret al infracțiunii, apreciat în raport de modalitatea și împrejurările concrete în care a fost săvârșită, natura și importanța valorii sociale căreia i s-a adus atingere, datele ce caracterizează persoana inculpatului, dar și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Având în vedere gravitatea infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, precum și atitudinea inculpatului în faza urmăririi penale, instanța de fond a apreciat că nu poate fi reținută în favoarea acestuia circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. -cum a solicitat apărătorul său -, chiar dacă după sesizarea instanței de fond a avut b atitudine sinceră și a regretat comiterea infracțiunii.

De asemenea, s-a avut în vedere starea de recidivă în care se afla inculpatul, care anterior a mai fost condamnat de mai multe ori (conform fișei de cazier judiciar - filele 61 - 62 dosar urmărire penală). Împotriva sentinței penale nr. 373 din 18 septembrie 2013 a Tribunalului Galați a formulat apel inculpatul I.V., criticând soluția instanței de fond pentru netemeinicie solicitând aplicarea de circumstanțe atenuante legale, respectiv scuza provocării - art. 73 lit. b) C. pen. sau circumstanțe atenuante judiciare, respectiv art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. care să aibă ca efect coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege conform art. 76 alin. (2) C. pen. Prin Decizia penală nr. 281/ A din 12 noiembrie 2013 Curtea de Apel Galați a respins, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul I.V.

împotriva sentinței penale nr. 373 din 18 septembrie 2013 a Tribunalului Galați. A fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului dedusă din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive începând cu 04 aprilie 2013 la zi. S-a reținut că în cauză nu poate fi reținută circumstanța atenuantă legală prev. de art. 73 lit. b) C. pen., deoarece din materialul probator rezultă că atât inculpatul cât și partea vătămată erau în stare de ebrietate la data săvârșirii faptelor, iar inculpatul a intervenit într-un conflict dintre partea vătămată și concubina sa, s-a folosit la săvârșirea faptei de un cuțit, instrument care determina o disproporție vădită între atac și apărare, inculpatul neputând motiva de ce a folosit acel cuțit în condițiile în care reușise, totuși să doboare victima la pământ.

S-a apreciat că în cauză, nu poate fi reținută nici circumstanța atenuantă judiciară prev. de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., deoarece inculpatul s-a prevalat de disp. art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., și în aceleași împrejurări de fapt (recunoașterea săvârșirii faptei) nu i se poate acorda o dublă valență juridică, care să aibă ca efect, reducerea de două ori, a limitelor pedepsei aplicabile. Împotriva acestei decizii, inculpatul I.V. a declarat, în termen legal, recursul de față, solicitând în temeiul art. 385 9 pct. 17 2 C. proc. pen. anterior reținerea stării de provocare prevăzută de disp.art. 73 lit. b) C. pen. anterior și aplicarea dispozițiilor art. 5 C. pen. Examinând recursul declarat de inculpatul I.V., Înalta Curte de Casație și Justiție, constată următoarele:.

În cauză, se constată că decizia recurată a fost pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, la 12 noiembrie 2013, deci ulterior intrării în vigoare (pe 15 februarie 2013) a Legii nr. 2/2013, privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, iar recursul declarat de inculpat a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 10 decembrie 2013, situație în care acestea sunt supuse casării în limita motivelor de recurs prevăzute de art. 385 9 alin. (1) C. proc. pen. (1969), care este legea procesual penală aplicabilă recursului de față, toate acestea, în considerarea, de către legiuitor, a finalității restrângerii controlului judiciar realizat prin mijlocirea acestei căi de atac doar la chestiuni de drept ( de legalitate); Totodată, potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind C. proc.

pen. și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, recursurile în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit legii vechi, rămân în competența aceleiași instanțe și se judecă potrivit dispozițiilor legii vechi privitoare la recurs. Cu privire la cererea inculpatului de reducere a pedepsei prin reținerea stării de provocare prev. de art. 73 lit. b) C. pen. anterior, se constată că urmare a modificărilor aduse C. proc. pen. prin Legea nr. 2/2013, aceasta nu poate fi analizată prin prisma cazului de casare invocat de apărare prev de art. 385 9 pct. 17 2 C. proc.

pen. anterior, care exclude posibilitatea analizării criticilor sale referitoare la individualizarea sancțiunii. Critica inculpatului vizând individualizarea pedepsei prin reținerea stării de provocare nu poate fi examinată nici în raport cu pct. 14 al aceluiași articol, care în realizarea aceluiași scop, de a include în sfera controlului judiciar exercitat de instanța de recurs numai aspecte de drept, a fost, de asemenea, modificat, stabilindu-se că hotărârile sunt supuse casării doar atunci când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, astfel că examinarea cauzei de către Înalta Curte nu se mai poate face decât cu privire la chestiuni de drept și nu la chestiuni de fapt.

Modificarea situației de fapt stabilită anterior nu mai este posibilă decât ca urmare a constatării unor nelegalități care ar influența valabilitatea mijloacelor de probă ce trebuie avute în vedere la soluționarea cauzei și, pe cale de consecință, ar determina înlăturarea acestora și ar impune reevaluarea elementelor de fapt. Recursul inculpatului va fi însă admis numai în ceea ce privește aplicarea Legii penale mai favorabile, având în vedere intrarea în vigoare, la data de 01 februarie 2014, în cursul judecății, a noului C. pen. și conform art. 5 se impune stabilirea și aplicarea legii mai favorabile în raport cu noile limite de pedeapsă pentru infracțiunile săvârșite. Inculpatul I.V. a fost trimis în judecată și condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor prevăzută de art. 20 rap.

art. 174 alin. (1) C. pen. anterior cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior și art. 320 1 C. proc. pen. anterior. Limite de pedeapsă pentru infracțiunea de omor prev de art. 174 C. pen. anterior sunt de le 10 la 20 ani închisoare, cu aplicarea art. 20 C. pen. anterior, respectiv reduse cu 1/2, sunt cuprinse între 5 și 10 ani închisoare, iar cu aplicarea art. 320 1 C. proc. pen. anterior, limitele de pedeapsă reduse cu 1/3 sunt de la 3 ani și 8 luni la 6 ani și 8 luni închisoare. În noul C. pen. infracțiunea de omor este prevăzută de art. 188 C. pen., cu limite de pedeapsă cuprinse între 10 și 20 ani închisoare, cu aplicarea art. 32 C. pen., respectiv reducerea limitelor, acestea sunt de la 5 la 10 ani închisoare, iar cu aplicarea art. 320 1 C. proc.

pen. anterior, limite de pedeapsă sunt cuprinse între 3 ani și 8 luni și 6 ani și 8 luni închisoare. Având în vedere că limitele de pedeapsă dintre cele două legi sunt aceleași și întrucât instanțele au stabilit o pedeapsă spre maximul special prevăzut de lege, Înalta Curte va menține pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată de instanța de fond și menținută de instanța de apel, aceasta fiind în limitele legale ale noului text mcriminator. Referitor la procedura recunoașterii vinovăției prin compararea condițiilor de existență și a efectelor instituțiilor autonome în raport de incriminare și sancțiune, se constată, de asemenea, că dispozițiile legii vechi sunt mai favorabile, astfel că va face aplicarea art. 320 1 C. proc.

pen. anterior. Referitor la pedepsele complementare și accesorii, se va aplica noua lege, ca fiind mai favorabilă, având în vedere dispozițiile art. 12 din Legea nr. 187/2012, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen. și pe cale de consecință, față de dispozițiile art. 65 alin. (1) C. pen., se va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) și lit. b) C. pen. Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate și se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului prevenția de la 4 aprilie 2014 la 25 februarie 2014. În temeiul art. 275 pct. 3 C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE

MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Admite recursul declarat de inculpatul I.V. împotriva Deciziei penale nr. 281/ A din 12 noiembrie 2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și cauze cu minori. Casează, în parte, atât decizia atacată cât și sentința penală nr. 373 din 18 septembrie 2013 a Tribunalului Galați, numai în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art. 5 C. pen. și rejudecând: Stabilește pedeapsa de 5 ani închisoare și 1 an interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen., ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor prev. de art. 32 rap la art. 188 C. pen. cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior și art. 320 1 alin. (7) C. proc.

pen. anterior. În baza art. 65 C. pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) și lit. b) C. pen. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului prevenția de la 4 aprilie 2013 la 25 februarie 2014. Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor care nu sunt contrare prezentei decizii. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în suma de 300 lei se plătește din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 februarie 2014.