ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4165/2012

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 510 din 20 iunie 2011 pronunțată în Dosarul nr. 8422/121/2009, Tribunalul Galați a condamnat pe inculpatul M.D. la o pedeapsă de 12 (doisprezece) ani închisoare și a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, b), c) C. pen. pe o durată de 6 (șase) ani pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (fapte din perioada noiembrie 2005-martie 2006).

Conform art. 85 C. pen., a fost anulată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 (un) an închisoare aplicată inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1), (3), (4) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen, art. 76 lit. c) C. pen., prin sentința penală nr. 1008 din 12 aprilie  2006 a Judecătoriei Galați, definitivă prin neapelare la 22 mai 2006.

În baza art. 36 alin. (1) C. pen. în ref. la art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., a fost contopită pedeapsa de 12 (doisprezece) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, b), c) C. pen. pe o durată de 6 (șase) ani aplicată inculpatului în prezenta cauză cu pedeapsa de 1 (un) an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1008 din 12 aprilie 2006 a Judecătoriei Galați, definitivă prin neapelare la 22 mai 2006, stabilindu-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 12 (doisprezece) ani închisoare sporită la 12 (doisprezece) ani și 4 (patru) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, b), c) C. pen. pe o durată de 6 (șase) ani.

În baza art. 71 C. pen. a aplicat inculpatului M.D. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. A) teza II, b), c) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

Conform art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului prin prezenta durata reținerii - 24 ore - aferentă zilei de 24 noiembrie 2006 și durata arestării preventive de la 25 noiembrie 2006 la 31 iulie 2008.

A fost menținută măsura obligării de a nu părăsi localitatea Galați dispusă față de inculpatul M.D. prin încheierea de ședință din data de 31 iulie 2008 a Curții de Apel Galați. (Dosar nr. 944/44/2008 ).

A constatat acoperit integral prejudiciul în cuantum de 50.174,20 lei cauzat părții vătămate SC M.A.S. SRL Galați, luându-se act că partea vătămată nu mai are pretenții civile în cauză.

În baza art. 14 C. proc. pen. și art. 346 C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ. a fost obligat inculpatul M.D. la plata sumei de 1.790.000 lei către partea civilă SC C. SA Galați și a sumei de 105.342,64 lei către partea civilă SC C. SA Brăila cu titlu de despăgubiri civile.

Au fost respinse cererile formulate de partea civilă SC C. SA Galați și de inculpatul M.D. privind luarea sechestrului asigurator, respectiv valorificarea cantității de tablă aflată în custodia numitului M.C., administrator al SC M.G.I. SRL. Galați.

S-a dispus comunicarea unei copii a prezentei hotărâri, după rămânerea definitivă, la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Galați.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul M.D. la plata sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 93/D/P/2006 din 16 mai   2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Galați s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M.D., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

S-a dispus, prin același rechizitoriu, neînceperea urmăririi penale față de făptuitoarea O.C. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 215 alin. (1), (3), (4) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum și disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor față de inculpatul M.D. și făptuitorii P.V.M., D.G. și M.M. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 23 din Legea nr. 656/2002, de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen. și de art. 9 din Legea nr. 241/2005.

În fapt, în sarcina inculpatului M.D. s-a reținut că prin acțiuni repetate, desfășurate în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de reprezentant al SC M. SRL Galați și al SC O. SRL Măcin, jud. Tulcea, a indus în eroare pe părțile vătămate SC C. SA Galați, SC M.A. SRL Galați și SC C. SA Brăila, cu ocazia derulării unor contracte comerciale de vânzare - cumpărare produse siderurgice, cauzându-le acestora un prejudiciu total de 1.945.516,86 RON ( 19.455.168.600 lei ROL).

Analizând ansamblul probelor administrate în cauză, în cursul urmăririi penale și în faza cercetării judecătorești, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

Inculpatul M.D. locuiește în Municipiul Galați și a mai suferit anterior o condamnare definitivă pentru săvârșirea unei infracțiuni de înșelăciune asemănătoare cu cea pentru care este cercetat în prezenta cauză.

În data de 28 octombrie 2005, inculpatul a căpătat calitatea de asociat și administrator al SC O. SRL Măcin, jud. Tulcea. În această calitate, inculpatul a desfășurat operațiuni comerciale de vânzare-cumpărare produse siderurgice, achiziționând astfel de mărfuri de la diverși agenți economici din Mun. Galați.

Nedispunând de posibilitatea reală de a vinde mărfurile achiziționate la un preț mai mare și de a obține astfel profit, în condițiile în care furnizorii direcți erau ei înșiși intermediari și practicau adaosuri comerciale față de prețul de producător, inculpatul a luat rezoluția infracțională de a induce în eroare agenții economici de la care cumpăra mărfurile, vânzându-le apoi la un preț sensibil mai mic. Inculpatul a acționat „în cascadă”, achitând parțial mărfurile cumpărate anterior, la termenul convenit cu vânzătorul, cu sumele obținute din vânzarea sub preț a mărfurilor achiziționate între timp, valoarea creanței către părțile vătămate crescând astfel în mod constant.

Acționând în modul mai sus arătat, inițial în calitate de administrator la SC O. SRL Măcin iar ulterior și în cea de director al SC M.C. SRL Galați, în perioada noiembrie 2005-mai 2006, inculpatul M.D. a indus și menținut în eroare reprezentanții legali a trei societăți comerciale - părți vătămate SC C. SA Galați, SC M.A. SRL Galați și SC C. SA Brăila, după cum urmează:

În cursul lunii noiembrie 2005, inculpatul M.D., care o cunoștea de mai multă vreme pe martora O.C., administrator al SC C. SA Galați, a vizitat-o pe aceasta la sediul societății. Inculpatul s-a prezentat în calitatea sa de administrator al SC O. SRL Măcin, propunându-i să achiziționeze de la ea produse siderurgice. Părțile au încheiat astfel un contract comercial de vânzare-cumpărare, înregistrat la SC C. SA Galați, sub nr. 2018 din 17 noiembrie 2005. Printre clauzele relevante ale contractului se înscriu cea privind modalitatea de plată - cu filă CEC, bilet la ordin sau ordin de plată, precum și cea conform căreia cumpărătorul este obligat să constituie un depozit la vânzător sub forma unei file CEC emise în alb, ce urma să fie completată și introdusă la bancă în caz de neplată a produselor la termenul stipulat.

Fila CEC în speță, emisă de SC O. SRL asupra trasului R.B. Tulcea și a fost predată de inculpat martorei alături de alte instrumente de plată destinate acoperirii prețului produselor siderurgice deja livrate, tot în data de 17 noiembrie 2007, procesul-verbal de predare-primire constituindu-se în anexă a contractului de vânzare-cumpărare susmenționat.

Profitând de faptul că martora acceptase ca plata produselor achiziționate să se facă într-un termen de 15-30 zile de la livrare, dat fiind și numărul ridicat la livrărilor, inculpatul a avut posibilitatea să respecte timp de câteva luni termenele de plată, achitând produsele achiziționate anterior cu sumele de bani obținute din vânzarea mărfurilor ce-i fuseseră livrate între timp de către partea vătămată, deși, după cum s-a arătat, tranzacțiile nu erau generatoare de profit, mărfurile cumpărate de la SC C. SA fiind vândute de inculpat terților cu prețuri mai mici decât prețul de achiziție. Partea vătămată a fost astfel menținută în eroare o perioadă relativ îndelungată de timp, cu consecința creșterii constante a creanței SC O. SRL către SC C. SRL Galați.

Nu au fost identificate facturile de revânzare a mărfurilor către terți decât pentru o mică parte de livrări de produse siderurgice făcute de SC C. SA Galați.

Cu toate acestea, din facturile identificate, rezultă că revânzarea sub preț a mărfurilor achiziționate:

- la data de 31 ianuarie 2005 SC O. SRL a achiziționat produse siderurgice provenind de la partea vătămată SC C. SA având prețurile unitare de 1,99 și 2,13 RON, pe care le-a revândut în data de 17 februarie 2006 către SC A. SRL cu prețurile unitare de 1,86 RON;

- la data de 30 decembrie 2005 SC O. SRL a achiziționat produse siderurgice provenind de la partea vătămată SC C. SA având prețurile unitare de 2,12 RON, pe care le-a revândut în ianuarie 2006 către SC T.E. SRL cu prețurile unitare de 1,89 RON;

- la data de 13 ianuarie 2006 SC O. SRL a achiziționat produse siderurgice provenind de la partea vătămată SC C. SA având prețurile unitare de 2,01 RON, pe care le-a revândut în ianuarie 2006 către SC T.E. SRL cu prețurile unitare de 1,82 RON;

- la data de 25 ianuarie 2006 SC O. SRL a achiziționat produse siderurgice provenind de la partea vătămată SC C. SA având prețurile unitare de 13,05 și 29,36 RON, pe care le-a revândut în ianuarie 2006 către SC T.E. SRL cu prețurile unitare de 9,43 și 22,41 RON;

- la data de 26 ianuarie 2006 SC O. SRL a achiziționat produse siderurgice provenind de la partea vătămată SC C. SA având prețurile unitare de 2,01 RON, pe care le-a revândut în ianuarie 2006 către SC T.E. SRL cu prețurile unitare de 1,82 RON;

- la data de 31 ianuarie 2006 SC O. SRL a achiziționat produse siderurgice provenind de la partea vătămată SC C. SA având prețurile unitare de 1,99 și 2,13 RON, pe care le-a revândut la 17 februarie 2006 către SC A. SRL cu prețurile unitare de 1,86 RON;

- la datele de 14 februarie 2006 și 20 februarie 2006 SC O. SRL a achiziționat produse siderurgice provenind de la partea vătămată SC C. SA având prețurile unitare de 1,84 și 1,96 RON, pe care le-a revândut către SC T.E. SRL cu prețurile unitare de 1,79 și 1,89 RON;

- la data de 16 februarie 2006 SC O. SRL a achiziționat produse siderurgice provenind de la partea vătămată SC C. SA având prețurile unitare de 1,84 RON, pe care le-a revândut  către SC T.E. SRL cu prețurile unitare de 1,79 RON;

- la data de 21 februarie 2006 SC O. SRL a achiziționat produse siderurgice provenind de la partea vătămată SC C. SA având prețurile unitare de 1,96 și 2,38 RON, pe care le-a revândut în 09 martie  2006 către SC A. SRL cu prețurile unitare de 1,68 RON;

- la data de 23 februarie 2006 SC O. SRL a achiziționat produse siderurgice provenind de la partea vătămată SC C. SA având prețurile unitare de 1,92 RON, pe care le-a revândut către SC A. SRL cu prețurile unitare de 1,86 RON;

Realizând că activitățile sale dolosive (vinderea sub preț) nu se pot desfășura fără a fi descoperite, inculpatul M.D. s-a hotărât să interpună o altă societate comercială în relația dintre SC O. SRL și partea vătămată și să transfere creanța acumulată asupra acestei societăți „ de paie”.

Astfel, în cursul lunilor ianuarie-februarie 2006, inculpatul l-a cunoscut pe martorul I.N.. Acesta avea calitatea de administrator și asociat unic al SC M. SRL Galați, din 15 septembrie 2004 până în anul 2006, societatea ocupându-se practic doar cu recuperarea de deșeuri feroase și comercializarea acestora. Întrucât această activitate nu generase profituri, martorul se hotărâse să renunțe la afaceri și să vândă societatea. Aflând despre intențiile martorului, inculpatul i-a propus să achiziționeze el societatea acestuia, lucru cu care martorul a fost de acord. Întrucât inculpatul urmărea de fapt să preia doar controlul SC M. SRL Galați și să o folosească conform scopurilor sale, i-a relatat martorului că este asociat și administrator al SC O. SRL și că, deși desfășoară cu această societate relații comerciale de zeci de miliarde de lei vechi, are neînțelegeri cu asociatul său B.N. și că vrea ca atare să desfășoare în continuare acele relații comerciale profitabile prin intermediul societății martorului. Inculpatul a mai susținut că nu poate prelua imediat ca asociat și administrator SC M. SRL întrucât SC O. SRL datorează bugetului de stat peste 3 miliarde de lei vechi, continuarea relațiilor comerciale profitabile susmenționate fiind necesară pentru achitarea acestei creanțe.

Dată fiind și lipsa sa de experiență în domeniul afacerilor, martorul a acceptat explicațiile inculpatului și în consecință, l-a împuternicit pe acesta, în baza unui contract de prestări servicii încheiat în data de 01 februarie 2006 să se ocupe de încheierea de contracte cu societăți terțe în numele SC M. SRL, precum și de relațiile acestei societăți cu instituțiile bancare.

În paralel, inculpatul a oferit și martorei O.C. aceeași explicație, propunându-i ca relațiile comerciale dintre societățile lor să se desfășoare prin intermediul SC M. SRL. Inculpatul a motivat că avea neînțelegeri cu asociatul său de la SC O. SRL și că acesta avea acces nelimitat la conturile bancare ale societății, putând crea dificultăți financiare în relația cu SC C. SRL. Explicația inculpatului i-a părut credibilă martorei, astfel că aceasta a acceptat propunerea acestuia, mai ales că nu avea nici o suspiciune cu privire la buna sa credință, în condițiile în care nu se înregistraseră întârzieri la plată în relația dintre cele două societăți.

Având astfel acceptul celor doi martori, la începutul lunii martie 2006, inculpatul M.D. l-a prezentat pe martorul I.N., martorei O.C.

În aceste condiții, SC C. SA a încheiat cu SC M. SRL un contract comercial de vânzare-cumpărare asemănător cu cel încheiat cu SC O. SRL, contract înregistrat la SC C. SA din 13 septembrie 2006 și semnat ca administrator al SC M. SRL de către martorul I.N.

Clauzele privind modalitatea de plată și garantarea plății produselor metalurgice achiziționate erau identice cu cele din contractul încheiat cu SC O. SRL, și în acest caz, fiind lăsată drept garanție o filă CEC ”în alb”, emisă de SC M. SRL asupra trasului R.B. Galați și având seria X.

După încheierea acestui contract, relația comercială a continuat în mod asemănător perioadei anterioare, cu deosebirea că produsele livrate de SC C. SA erau facturate mai întâi către SC M. SRL, fiind imediat refacturate de această societate către SC O. SRL. Inculpatul M.D. continua însă să vândă produsele primite de la SC M. SRL cu un preț inferior celui de achiziție. De menționat că, în cele mai multe din cazuri, el reprezenta SC M. SRL atât în relațiile cu SC C. SA cât și în cele cu SC O. SRL, în acest din urmă caz, semnând în calitate de beneficiar pe facturile pe care tot el le întocmea.

Enumerăm în cele ce urmează o parte din tranzacțiile comerciale pe relația SC C. SA- SC M. SRL- SC O. SRL- beneficiar, cu precizarea că o parte din facturile de vânzare a produselor siderurgice de către inculpat nu au fost găsite, în condițiile în care documentele contabile ale SC O. SRL nu au fost înregistrate în contabilitate și au fost abandonate de inculpat:

- la data de 17 martie 2006 SC O. SRL a achiziționat de la SC M. SRL produse siderurgice provenind de la partea vătămată SC C. SA având prețurile unitare de 1,80 RON, pe care le-a revândut către SC A. SRL cu prețurile unitare de 1,68 RON;

- la data de 21 martie 2006 SC O. SRL a achiziționat de la SC M. SRL produse siderurgice provenind de la partea vătămată SC C. SA având prețurile unitare de 1,98 RON, pe care le-a revândut în data de 21 martie  2006 către SC A. SRL cu prețurile unitare de 1,69 RON;

- la data de 21 martie 2006 SC O. SRL a achiziționat de la SC M. SRL produse siderurgice provenind de la partea vătămată SC C. SA având prețurile unitare de 1,89 RON, pe care le-a revândut în data de 22 martie  2006 către SC A. SRL cu prețurile unitare de 1,44 RON;

- la data de 04 aprilie 2006 SC O. SRL a achiziționat de la SC M. SRL produse siderurgice provenind de la partea vătămată SC C. SA având prețurile unitare de 2,15 RON, pe care le-a revândut către SC A. SRL cu prețurile unitare de 1,65 și 1,68 RON;

- la data de 01 mai 2006 SC O. SRL a achiziționat de la SC M. SRL produse siderurgice provenind de la partea vătămată SC C. SA având prețurile unitare de 1,85 și 1,98 RON, pe care le-a revândut către SC A. SRL cu prețurile unitare de 1,37 RON;

- la datele de 05 aprilie 2006 și 06 aprilie 2006 SC O. SRL a achiziționat de la SC M. SRL produse siderurgice provenind de la partea vătămată SC C. SA având prețurile unitare de 1,92 și 1,72 RON, pe care le-a revândut către SC A. SRL cu prețurile unitare de 1,37 și 1,48 RON;

- la datele de 18 aprilie 2006 și 04 mai 2006 SC O. SRL a achiziționat de la SC M. SRL produse siderurgice provenind de la partea vătămată SC C. SA având prețurile unitare de 2,2 și 1,85 RON, pe care le-a revândut la 03 mai 2006 către SC A. SRL cu prețurile unitare de 1,70 și 1,45 RON;

- la data de 28 aprilie  2006 SC O. SRL a achiziționat de la SC M. SRL produse siderurgice provenind de la partea vătămată SC C. SA având prețurile unitare de 1,95 RON, pe care le-a revândut către SC A. SRL cu prețurile unitare de 1,60 RON;

De altfel, la data de 01 aprilie 2006, inculpatul a căpătat calitatea de administrator de facto la SC M. SRL în baza unei procuri notariale încheiată la acea dată de martorul I.N., obținând inclusiv dreptul de semnătură în bancă.

Încercând să transfere, cel puțin parțial, creanța pe care SC O. SRL o avea la SC C. SA asupra SC M. SRL, inculpatul M.D. a reușit să obțină semnătura martorului I.N. pe niște adrese emanând de la SC M. SRL, prin care plățile făcute de această societate către SC C. SA s-ar fi făcut de fapt în contul SC O. SRL, acoperind astfel creanțele mai vechi ale acestei din urmă societăți, deși relațiile comerciale dintre SC M. SRL și SC O. SRL nu justificau această imputație a plății, fiind vorba practic de o plată nedatorată.

Martorul I.N. nu s-a dovedit a fi în mod total lipsit de diligență, astfel că a insistat să încheie cu inculpatul procese-verbale de predare a sumelor în numerar pe care le ridicase din conturile SC M. SRL în vederea efectuării plăților către furnizori, procese-verbale ce dovedesc adevăratul rol avut de inculpat în această societate.

În cele din urmă, inculpatul M.D. nu a mai avut cum să achite plățile restante către SC C. SA, în mod evident datorită vânzării mărfurilor la sub preț, astfel că la data de 23 aprilie  2006 s-a înregistrat prima întârziere la plată, în acea perioadă debitul restant către SC C. SA, cifrându-se în jurul sumei de 18.000.000 lei vechi. Martora a luat legătura telefonic cu inculpatul, acesta asigurând-o că este vorba de o situație temporară, care se va rezolva.

Pentru a acoperi urmele activității sale infracționale, inculpatul M.D. s-a hotărât să-l înlăture pe martorul I.N. din relațiile comerciale, convingând un alt cunoscut al său - martorul S.N.T., despre care știa că dorește să-și înființeze o societate, să preia SC M. SRL. Martorul I.N. a acceptat și el să vândă societatea, pe de o parte aceasta fiind intenția sa inițială, iar pe de altă parte având deja suspiciuni cu privire la buna credință a inculpatului.

Ca atare, în data de 02 mai 2006, inculpatul i-a condus pe cei doi martori la un cabinet de avocatură din mun. Galați, unde au încheiat un contract de cesiune a părților sociale, I.N. retrăgându-se din societate, iar S.N.T. devenind în locul său asociat și administrator unic, schimbarea acestor date devenind efectivă în data de 15 mai 2006, odată cu înscrierea mențiunilor corespunzătoare la Oficiul Registrul Comerțului.

În același timp, tot în același scop al înlăturării urmelor activității infracționale, inculpatul M.D. a căutat un alt administrator care să preia și SC O. SRL. În acest scop, inculpatul a discutat cu martora E.S., pe care o angajase anterior ca menajeră la locuința sa, interesându-se dacă soțul său (martorul E.A.) este angajat undeva. Aflând de la martoră că acesta nu are ocupație, s-a oferit să îi găsească un loc de muncă și, după circa două săptămâni, s-a întâlnit personal cu martorul prin intermediul soției acestuia din urmă.

Inculpatul i-a propus martorului să facă afaceri împreună și să preia de la el o societate comercială fără probleme. Martorul s-a eschivat pentru moment, motivând că nu are experiența și pregătirea necesară, însă inculpatul i-a replicat că va continua să facă el afacerile și va învăța de la el.

Întrucât martorul a ezitat și nu i-a dat un răspuns clar, în perioada ce a urmat, inculpatul l-a contactat telefonic în repetate rânduri, insistând ca acesta să devină administrator al SC O. SRL. Pentru a-l determina să accepte, inculpatul l-a cazat într-o garsonieră închiriată din Mun. Galați, achitându-i chiria pentru lunile aprilie și mai 2006. În aceste condiții, martorul a acceptat să devină asociat și administrator al SC O. SRL, deși nu i s-a predat nici un document contabil al societății, dobândind aceste calități la data de 15 mai 2006.

Revenind la situația plăților către partea vătămată SC C. SRL Galați, în data de 05 mai 2006, martora O.C., văzând că nu i-a mai fost achitată nici o tranșă a creanței, i-a contactat telefonic pe inculpatul M.D. și pe martorul I.N., cerându-le să se întâlnească pentru a discuta. Cei doi au venit la sediul părții vătămate a doua zi, 06 mai 2006, ocazie cu care i-a comunicat situația debitelor restante ale SC M. SRL, ce se cifrau la acea dată la suma de 1.804.679,60 RON, înmânându-le în acest sens și o adresă, înregistrată sub nr. 2137 din 05 mai 2006 la SC C. SRL.

Încercând să o mențină în continuare în eroare pe martoră cu privire la intenția și posibilitatea sa de a achita datoriile, în data de 08 mai 2006, inculpatul a efectuat două plăți parțiale, una de 76.000 RON în numele SC O. SRL și una de 5.000 RON în contul SC M. SRL, după care a contactat-o telefonic pe aceasta, solicitându-i livrarea a încă 40 de tone produse siderurgice. Martora O.C. l-a refuzat însă, motivat și de faptul că aflase între timp că inculpatul nu achitase nici produsele achiziționate de la o altă parte vătămată - SC M.A. SRL Galați.

Partea vătămată SC C. SRL Galați s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1.790.000.000 lei ROL, reprezentând contravaloarea mărfurilor livrate și neachitate.

Martorul C.F. este administrator al părții vătămate SC M.A.S. SRL Galați din anul 2005, însă nu a desfășurat la început nici o activitate comercială, fiind angajat din vara aceluiași an la partea vătămată SC C. SA Galați în funcția de merceolog, familiarizându-se cu particularitățile comerțului cu produse siderurgice.

În această calitate, martorul l-a cunoscut pe inculpatul M.D., cu ocazia relațiilor comerciale descrise mai sus pe care inculpatul le-a avut cu SC C. SRL Galați în calitatea sa de administrator și acționar la SC O. SRL Măcin, luând la cunoștință faptul că acesta se ocupa cu achiziționarea și revânzarea unor mari cantități de produse siderurgice. Aflând că martorul este administratorul unei societăți comerciale, inculpatul i-a propus să îl aprovizioneze cu profile metalice produse la Laminorul Brăila. Inculpatul a motivat că are nevoie de serviciile martorului întrucât este certat cu administratorul SC T. SRL Galați, distribuitorul exclusiv al producătorului susmenționat pe zona Galați.

Martorul a fost de acord cu propunerea, astfel că cei doi au încheiat un contract de vânzare-cumpărare comercială între SC M.A.S. SRL Galați și SC O. SRL Măcin, înregistrat la partea vătămată din 14 februarie 2006. În contract era înscrisă clauza conform căreia plata mărfurilor achiziționate urmează să se facă prin bilet la ordin scadent în termen de 30 zile de la data lucrării, nefiind stipulate alte garanții suplimentare ale efectuării plății.

În perioada ce a urmat, respectiv în datele de 31 martie 2006, 19 aprilie 2006 și 27 aprilie 2006, SC M.A.S. SRL Galați a efectuat trei livrări de produse metalurgice aprovizionate de la SC T. SRL Galați către SC O. SRL Măcin, mărfurile fiind recepționate de către inculpat.

De asemenea, SC M.A.S. SRL Galați a livrat către SC O. SRL și o cantitate de tablă aprovizionată de la o altă societate-SC V.M. SRL Galați.

Și în acest caz, inculpatul a revândut mărfurile achiziționate de la partea vătămată sub prețul de cumpărare.

Cu privire la acest din urmă transport, inculpatul a încercat să-l inducă în eroare pe martor, pretinzând că SC O. SRL ar fi plătit direct către SC V.M. SRL contravaloarea mărfurilor, făcând și o plată parțială de 81.81008,12 RON a mărfurilor achiziționate de la SC T. SRL, prezentându-i în acest sens copiile unor bilete la ordin. Verificând la bancă, martorul a constatat că plata nu se efectuase, astfel că a luat legătura cu inculpatul reușind în cele din urmă să obțină de la acesta achitarea sumei datorate SC V.M. SRL Galați. Pentru restul sumelor datorate de SC O. SRL Galați către SC M.A.S. SRL Galați, inculpatul i-a înmânat cu aceeași ocazie martorului o filă CEC pentru suma de 50.174,20 RON, scadentă la data de 22 mai 2006.

Partea vătămată a introdus ulterior fila CEC la plată, aceasta fiind refuzată din lipsă totală de disponibil.

În consecință, partea vătămată SC M.A. SRL Galați s-a constituit parte civilă în procesul penal cu contravaloarea debitului neachitat în sumă de 50.174,20 RON.

Pe perioada cât a desfășurat relațiile comerciale cu cele două părți vătămate menționate mai sus, inculpatul M.D. a depozitat în repetate rânduri produse siderurgice achiziționate de la acestea în numele SC O. SRL și SC M. SRL, în curtea sediului părții vătămate SC C. SA Brăila, convenind cu directorul acesteia din urmă-martorul P.D.I. - închirierea spațiului corespunzător.

În cursul lunii martie 2006, inculpatul M.D. și martorul I.N. i-au solicitat martorului P.D.I. achiziționarea mai multor cantități de produse siderurgice, ce se afla și ea depozitată în curtea părții vătămate. În data de 17 aprilie 2006 a avut loc o primă livrare, mărfurile cumpărate cu acea ocazie fiind achitate la termen. În data de 28 aprilie 2006 a avut loc cea de-a doua livrare, în valoare de 105.342,64 RON către SC M. SRL Galați, care a acționat și în acest caz drept intermediar, marfa fiind revândută imediat către SC O. SRL Măcin cu 113,305 RON.

Și în acest caz inculpatul a revândut-o prin SC O. SRL sub prețul de achiziție, prețul unitar al reperelor fiind diminuat de la 1,85 la 1,395 RON.

Întrucât inculpatul M.D. nu a achitat în numele către SC M. SRL contravaloarea acestor mărfuri, la fel ca și în cazul celor achiziționate de la partea vătămată SC C. SA, martorul I.N. a fost în imposibilitatea de a plăti la rândul său suma datorată către partea vătămată SC C. SA Brăila. De menționat că după ce a dispărut din mun. Galați, inculpatul M.D. a încercat să amâne sesizarea organelor de poliție, sunându-l pe martorul P.D.I. și pretinzând că nu a putut să achite marfa achiziționată întrucât și el ar fi fost înșelat în cadrul altei relații comerciale, angajându-se să achite debitul.

Pentru plata cantității de corniere și produse laminate achiziționată, SC M. SRL Galați a emis fila CEC pentru suma de 105.342,64 RON.

La momentul introducerii la plată, aceasta a fost refuzată din lipsă totală de disponibil.

În consecință, partea vătămată SC C. SA Brăila s-a constituit parte civilă în procesul penal cu această sumă de 105.342,64 lei.

Situația de fapt reținută și vinovăția inculpatului M.D. au fost dovedite cu probele administrate în cauză, în cursul urmăririi penale și în faza cercetării judecătorești, respectiv declarațiile reprezentanților părților vătămate SC C. SA Galați, SC M.A. SRL Galați, SC C. SA Brăila, declarațiile martorilor I.N., N.A., E.A., E.S., P.I., B.M., G.A., S.N.T., S.S., N.G.R., C.R., contractele de vânzare cumpărare încheiate cu părțile vătămate și facturile fiscale, coroborate cu declarația de recunoaștere parțială a inculpatului. Astfel, audiat fiind, inculpatul a susținut că a vândut mărfurile cumpărate de la părțile vătămate sub prețul de achiziție „pentru a-și asigura clientela” deși era conștient că nu va reuși să acopere pierderile rezultate din această vânzare sub preț.

În declarațiile date, inculpatul i-a indicat pe administratorii SC T.E. SRL Galați și SC A. SRL Galați, beneficiare ale mărfurilor vândute de SC O. SRL Măcin, făptuitorii P.V.M. și D.G., ca fiind complici la înșelăciunea comisă de acesta, în sensul că toate operațiunile comerciale s-ar fi făcut în urma unui acord prealabil cu aceștia și că cei doi făptuitori ar fi beneficiat și de o mare parte din produsul infracțiunii. De asemenea, inculpatul a încercat să-și minimalizeze contribuția la săvârșirea faptelor, susținând că în egală măsură responsabilitatea pentru producerea prejudiciului revine martorului I.N. întrucât acesta a fost cel care a efectuat marea majoritate a operațiunilor comerciale și a fost beneficiarul mărfurilor achiziționate de SC M. SRL Galați.

Apărările inculpatului sunt infirmate de probele administrate în cauză și nu sunt de natură a-l exonera pe acesta de răspundere penală.

Astfel, martorul I.N. a arătat că inculpatul a susținut că are neînțelegeri cu asociatul său și că vrea să desfășoare în continuare relații comerciale prin intermediul societății acestuia, dar că nu poate prelua imediat ca asociat și administrator SC M. SRL întrucât SC O. SRL are datorii la bugetul de stat. În aceste condiții, martorul l-a împuternicit pe inculpat, în baza unui contract de prestări servicii să se ocupe de încheierea de contracte cu societăți terțe, în numele SC M. SRL Galați, precum și de relațiile acestei societăți cu instituțiile bancare.

De asemenea, în baza unei procuri din data de 01 aprilie 2006, inculpatul a dobândit calitatea de administrator de facto al SC M. SRL Galați, obținând inclusiv dreptul de semnătură în bancă (procură fila 263, vol. I dosar urm. pen.).

Din procesele verbale întocmite între inculpat și martorul I.N. rezultă că martorul i-a predat inculpatului sumele în numerar ridicate din conturile SC M. SRL Galați, în vederea efectuării plăților către furnizori.

Intenția inculpatului de a induce și menține în eroare părțile vătămate, în derularea relațiilor comerciale, rezultă fără dubiu din împrejurarea că acesta a vândut, de fiecare dată mărfurile aprovizionate de la părțile vătămate sub prețul de achiziție, deși era conștient că nu va reuși să acopere pierderile rezultate din această vânzare sub preț, a făcut plăți parțiale pentru a putea solicita livrarea altor cantități de mărfuri, a interpus în relațiile comerciale o terță societate și l-a determinat pe martorul E.A. să devină doar formal administratorul SC O. SRL

În drept, fapta inculpatului M.D. care în perioada noiembrie 2005 - mai 2006, prin acțiuni repetate, desfășurate în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de reprezentant al SC M. SRL Galați și al SC O. SRL Măcin, jud. Tulcea, a indus în eroare reprezentanții părților vătămate SC C. SA Galați, SC M.A. SRL Galați și SC C. SA Brăila, cu ocazia derulării unor contracte comerciale de vânzare - cumpărare produse siderurgice, cauzându-le acestora un prejudiciu total de 1.945.516,86 RON (19.455.168.600 ROL) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., de dispozițiile părții generale a Codului Penal, de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită, de gradul de pericol social concret al faptei apreciat în raport de modalitatea și împrejurările în care a fost săvârșită, de caracterul continuat al activității infracționale, de scopul urmărit, de valoarea ridicată a prejudiciului cauzat părților vătămate și de persoana și conduita procesuală a inculpatului.

Având în vedere gravitatea ridicată a infracțiunii reținută în sarcina inculpatului, caracterul continuat al activităților ilicite desfășurate de inculpat, împrejurarea că acesta a mai fost condamnat și este judecat într-o altă cauză pentru fapte prin care se aduce atingere aceluiași gen de relații sociale ocrotite de lege, precum și faptul că s-a sustras inițial urmăririi penale, instanța a apreciat că nu se justifică reținerea de circumstanțe atenuante judiciare.

În raport de elementele de individualizare mai sus menționate, instanța și-a format convingerea că scopul preventiv și coercitiv al pedepsei și reeducarea inculpatului se pot realiza prin aplicarea unei pedepse în cuantum de 12 ani închisoare.

Ținând cont de natura infracțiunii reținută în sarcina inculpatului, de cuantumul pedepsei aplicate, de circumstanțele săvârșirii infracțiunii a aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, b), c) C. pen. pe o durată de 6 (șase) ani.

Fapta dedusă judecății în prezenta cauză a fost săvârșită mai înainte de rămânerea definitivă a sentinței penale a sentinței penale nr. 1008/12 aprilie  2006 a Judecătoriei Galați, definitivă prin neapelare la 22 mai 2006 prin care i-a fost aplicată inculpatului, o pedeapsă de 1 an închisoare, cu suspendarea condiționată a executării, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1), (3), (4) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen, art. 76 lit. c) C. pen.

În consecință, în temeiul art. 85 C. pen., a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei mai sus menționate.

În baza art. 36 alin. (1) C. pen. în ref. la art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., a fost contopită pedeapsa de 12 (doisprezece) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, b), c) C. pen. pe o durată de 6 (șase) ani aplicată inculpatului în prezenta cauză cu pedeapsa de 1 (un) an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1008 din 12 aprilie 2006 a Judecătoriei Galați, definitivă prin neapelare la 22 mai 2006, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, sporită corespunzător gravității faptelor, precum și pedeapsa complementară stabilită.

Având în vedere natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, persoana inculpatului și împrejurarea că acesta a săvârșit fapta în calitate de administrator al unor societăți comerciale, în baza art. 71 C. pen. a aplicat inculpatului M.D. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, b), c) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

Prin Ordonanța nr. 93/D/P/2006 din 25 noiembrie 2006, inculpatul a fost reținut timp de 24 de ore, cu începere de la 24 noiembrie 2006.

Prin încheierea de ședință din data de 25 noiembrie 2006 pronunțată de Tribunalul Galați în Dosar nr. 4679/121/2006, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului M.D. pentru o perioadă de 30 de zile, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 148/ U din 25 noiembrie 2006. Măsura arestării preventive a fost prelungită succesiv și apoi menținută de instanța de judecată, în conformitate cu art. 300

1

C. proc. pen., respectiv în temeiul art. 300

2

C. proc. pen.

Prin decizia penală nr. 431 din 31 iulie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Galați în Dosarul nr. 944/44/2008 s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării inculpatului de a nu părăsi localitatea de domiciliu.

În consecință, conform art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului prin prezenta durata reținerii - 24 ore - aferentă zilei de 24 noiembrie 2006 și durata arestării preventive de la 25 noiembrie 2006 la 31 iulie 2008.

Având în vedere conduita inculpatului care a încercat să se sustragă urmăririi penale, precum și necesitatea bunei desfășurări a procesului penal, a fost menținută măsura obligării de a nu părăsi localitatea Galați până la rămânerea definitivă a prezentei.

Pe latură civilă, s-a constatat acoperit integral prejudiciul în cuantum de 50.174,20 lei cauzat părții vătămate SC M.A.S. SRL Galați, luând act că partea vătămată nu mai are pretenții civile în cauză.

Constatând că, în speță, sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru angajarea răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 998 C. civ. - există faptă ilicită, prejudiciu cert și care nu a fost acoperit, există raport de cauzalitate între faptele inculpatului M.D. și prejudiciul cauzat părților vătămate și a fost stabilită, pe baza probelor administrate în cauză vinovăția inculpatului, în baza art. 14 C. proc. pen. și art. 346 C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ. a obligat pe inculpatul M.D. la plata sumei de 1.790.000 lei către partea civilă SC C. SA Galați și a sumei de 105.342,64 lei către partea civilă SC C. SA Brăila cu titlu de despăgubiri civile.

Cererile formulate de partea civilă SC C. SA Galați și de inculpatul M.D. privind luarea sechestrului asigurator, respectiv valorificarea cantității de tablă aflată în custodia numitului M.C., administrator al SC M.G.I. SRL. Galați, nu pot fi primite.

Potrivit art. 163 alin. (2) C. proc. pen., măsurile asiguratorii în vederea reparării pagubei se pot lua asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente, până la concurența valorii probabile a pagubei.

Or, din actele dosarului de urmărire penală rezultă că produsele din tablă lăsate în custodia numitului M.C., administrator al SC M.G.I. SRL. Galați și depozitate la SC E. SA Galați sunt proprietatea unei terțe persoane - SC I. SRL Galați, iar nu a inculpatului și nici a părților responsabile civilmente.

Având în vedere natura infracțiunilor deduse judecății, s-a dispus comunicarea unei copii a prezentei hotărâri, după rămânerea definitivă, la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Galați.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul M.D. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Împotriva hotărârii Tribunalului Galați au declarat apel inculpatul M.D. și partea vătămată SC C. SRL Galați.

Inculpatul M.D., prin motivele orale de apel, a solicitat reducerea pedepsei aplicate, pe de o parte ca o consecință a faptului că înțelege să se prevaleze de dispozițiile art. 320

1

C. proc. pen., cu consecința reducerii limitelor de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea pentru care este trimis în judecată, cu o treime iar, pe de altă parte, prin reținerea în favoarea sa a circumstanțelor atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen.

Partea vătămată SC C. SRL Galați a solicitat, prin motivele de apel invocă nelegala sesizare a instanței de judecată, având în vedere faptul că această societate a formulat plângere penală împotriva numiților M.D., I.N., D.G., I.A. și P.V.M. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave iar, prin rechizitoriu întocmit în cauză s-a dispus trimiterea în judecată doar a trei persoane, respectiv inculpatul M.D., P.V.M. și D.G.

Un alt motiv de apel privește modul de soluționare a laturii civile a cauzei, în sensul că instanța de fond nu a dispus ridicarea sechestrului asupra produselor din tablă lăsate în custodia d-lui M.C. - administrator al SC M.G.I. SRL Galați și depozitate la SC E. SA Galați.

Un al treilea motiv de apel susținut oral de către partea vătămată SC C. SRL Galați se referă la majorarea pretențiilor civile ale acesteia, sens în care, depune la dosarul cauzei Contractul de cesiune de creanță nr. 2273 din 25 octombrie 2008 prin care SC M.A.S. SRL Galați cedează dreptul de creanță deținut împotriva SC O. SRL Măcin, în valoare de 50.174,20 RON, SC C. SRL Galați.

Prin decizia penală nr. 24/ A din 9 februarie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, a admis apelul declarat de inculpatul M.D., cetățean român, studii medii, stagiul militar satisfăcut, fără ocupație, cu antecedente penale.

A desființat, în parte, sentința penală nr. 510 din 20 iunie 2011 pronunțată de Tribunalul Galați și, în rejudecare:

A redus de la 12 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al.1 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe o durată de 6 ani, la 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe o durată de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu reținerea prevederilor art. 320

1

alin. (7) C. pen. și a art. 74 alin. (1) lit. b) și c) C. pen. în referire la art. 76 lit. b) C. pen.

A menținut anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1), (3), (4) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. aplicată prin sentința penală nr. 1008 din 12 aprilie 2006 a Judecătoriei Galați, definitivă prin neapelare la 22 mai 2006.

În baza art. 36 alin. (1) C. pen. în referire la art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedeapsa de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II, lit. b) și c) C. pen. pe o durată de 2 ani aplicată inculpatului în prezenta cauză cu pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1008 din 12 aprilie 2006 a Judecătoriei Galați, definitivă prin neapelare la 22 mai 2006, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II, lit. b) și c) C. pen. pe o durată de 2 ani, sporită la 5 ani și 2 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II, lit. b) și c) C. pen. pe o durată de 2 ani.

A menținut restul dispozițiilor sentinței penale apelate.

A respins, ca nefondat, apelul declarat de partea civilă SC C. SRL Galați prin lichidator judiciar „C.I.B.D.” Galați, str. Domnească, jud. Galați, mun. Galați, str. Poșta Veche, jud. Galați.

A obligat partea civilă apelantă la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a apreciat că, urmare prevalării de dispozițiile art. 320

1

C. proc. pen. și de aspectele personale pozitive ale inculpatului constând în recunoașterea faptei și acoperirea parțială a prejudiciului, se justifică reținerea dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen., art. 74 lit. b) și c) C. pen. și reducerea pedepsei principale la 5 ani închisoare.

Cu privire la latura civilă a cauzei, a apreciat că a fost analizată temeinic și corect soluționată de prima instanță.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, au formulat recurs inculpatul M.D., Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și partea vătămată SC C. SRL Galați.

Prin recursurile formulate inculpatul a solicitat, în esență, reducerea pedepsei, iar parchetul majorarea pedepsei aplicate inculpatului, invocându-se motivul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

Cu privire la recursul declarat de partea vătămată, se constată că acesta nu a fost motivat în scris, iar partea nu s-a prezentat în instanță pentru a-l susține, deși a fost legal citată.

Criticile aduse nu sunt fondate.

Analizând legalitatea și temeinicia deciziei recurate prin prisma motivului de recurs formulat, conform art. 385

6

alin. (2) C. proc. pen., în baza căruia instanța de recurs examinează cauza numai prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 385

9

C. proc. pen., cât și din perspectiva art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție reține că recursurile declarate de inculpat și de parchet nu sunt fondate, urmând a fi respinse ca atare pentru considerentele ce urmează:

Reține Înalta Curte că situația de fapt a fost în mod temeinic stabilită de instanța de fond care a realizat o analiză amplă și obiectivă a întregului ansamblu probator administrat în cele două faze ale procesului penal, recunoscut de inculpat care a solicitat, în fața instanței de apel, aplicarea dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen., beneficiind de reducerea corespunzătoare a pedepsei, încadrarea juridică dată faptei este justă și corespunde situației de fapt, în mod corect apreciind instanța de fond că se impune tragerea la răspundere penală a inculpatului.

Astfel, rezultă din probele administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în mod direct și nemijlocit în faza de cercetare judecătorească că fapta inculpatului M.D., care, în perioada noiembrie 2005 - mai 2006, prin acțiuni repetate, desfășurate în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de reprezentant al SC M. SRL Galați și al SC O. SRL Măcin, județul Tulcea, a indus în eroare reprezentanții părților vătămate SC C. SRL Galați, SC M.A. SRL Galați și SC C. SA Brăila, cu ocazia derulării unor contracte comerciale de vânzare-cumpărare produse siderurgice, cauzându-le acestora un prejudiciu total de 1.945.516,86 RON (19.455.168.600 ROL), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului, Înalta Curte apreciază că instanța de apel a procedat la o justă individualizare a pedepsei în raport de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, modalitatea concretă de comitere a faptei, urmările acesteia (valoarea mare a prejudiciului cauzat), limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege, inclusiv dispozițiile art. 320

1

C. proc. pen., cât și circumstanțele personale (atitudinea de recunoaștere a faptei, care a atras și aplicarea art. 320

1

C. proc. pen. și reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită de inculpat, acoperirea parțială a prejudiciului cauzat, a mai fost condamnat pentru fapte de același gen, caracterul continuat al activității infracționale), aspecte ce au condus la stabilirea unei pedepse care prin cuantum și modalitate de executare este în măsură să asigure atingerea scopurilor pedepsei, astfel cum sunt reglementate de dispozițiile art. 52 C. pen., care prevăd că pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului în scopul prevenirii săvârșirii de infracțiuni.

Ca măsură de constrângere, pedeapsa are, pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, ea conținând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ceea ce privește comportamentul făptuitorului.

Ca atare, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și să evite, pe viitor, săvârșirea de fapte penale.

În speță, instanța de control judiciar a apreciat corect asupra gravității faptei, dar și a împrejurărilor în care a fost comisă, coroborate cu persoana inculpatului, condiții în care nu se impune reducerea pedepsei aplicate astfel cum a solicitat inculpatul și nici majorarea acesteia, astfel cum a solicitat parchetul.

Referitor la recursul declarat de partea vătămată, Înalta Curte constată că nu a fost motivat în scris, la data soluționării recursului partea vătămată nu a fost prezentă la dezbateri pentru a-l susține.

Examinând, din oficiu, cauza, Înalta Curte apreciază că latura civilă a fost soluționată corect și, prin urmare, recursul declarat de partea vătămată este neîntemeiat.

Față de considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, partea vătămată SC C. SRL Galați prin lichidator judiciar B.D. și inculpatul M.D.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., vor fi obligați recurentul inculpat și recurenta parte vătămată la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, de partea vătămată SC C. SRL Galați prin lichidator judiciar B.D. și de inculpatul M.D. împotriva deciziei penale nr. 24/ A din 09 februarie 2012 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul intimat inculpat la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurenta parte vătămată la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de parchet, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 14 decembrie 2012.