ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.12.2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3964/2013

HOTĂRÂRE
11.12.2013
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3964/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra

recursului de față;

În baza actelor

și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința

penală nr. 212/ F din 07 mai 2013, pronunțată de Curtea de Apel București, secția

a ll-a penală, s-a admis, în parte, contestația la executare formulată de

condamnatul P.A.

S-a dedus

perioada de detenție provizorie de 22 zile, de la 24 aprilie 2007 la 16 mai

2007, din pedeapsa de 12 ani închisoare de executat.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut următoarele.

Prin cererea

înregistrată pe rolul instanței Curții de Apel București sub nr. 3120/2/2013

prin declinarea de la Tribunalul Dolj, secția penală, condamnatul P.A. a

solicitat pe cale incidentală, să se recunoască actele judiciare emise de

autoritățile judiciare din Franța,cu referire la executarea pedepsei de 12 ani

închisoare aplicată prin sentința penală din 06 octombrie 2009, de Curtea cu

Juri din Essonne, prin care s-a redus pedeapsa executabilă aplicată acestuia cu

37 luni, apreciind că raportat la „Normele privind sistemul penitenciarelor și

punerea în aplicare a măsurilor privative de limitare a libertății..”,

respectiv a dispozițiilor privind eliberarea anticipată, această reglementare

este similară dispozițiilor privind liberarea condiționată C. pen. roman.

Cea dea doua

solicitare a fost, să se constate ca fiind efectiv executate un număr de 37 de

luni închisoare din pedeapsa aplicată prin sentința penală din 06 octombrie 2009,

de Curtea cu Juri din Essonne, recunoscută prin sentința penală nr. 488 din 28

octombrie 2011 a Curții de Apel București, secția a ll-a penală, dosar

8755/2/2011 (3378/2011), prin care s-a dispus executarea unei pedepse de12 ani

închisoare.

În temeiul art.

88 C. pen., contestatorul a solicitat să se deducă din mandatul de executare a

pedepsei cele 37 de luni de închisoare executate precum și 22 zile de

închisoare executate, reprezentând detenție provizorie internă, 22 zile [(începând

cu 24 aprilie 2007; 24 aprilie 2007 - 16 mai 2007 (așa cum rezultă din fișa

penală emisă de Ministerul Justiției – D.A.P. Fresnes)].

În motivarea

cererii,petentul-condamnat a invocat Decizia în interesul Legii nr. 9/2010

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție potrivit căreia recunoașterea

actelor juridice străine poate fi făcută pe cale incidentală și în faza de

punere în executare a hotărârilor penale definitive și a făcut referire la o

serie de acte judiciare cu efecte asupra executării pedepsei, după cum urmează

- detenție

provizorie internă - 22 zile (începând cu 24 aprilie 2007; 24 aprilie 2007-16

mai 2007);

- aplicare

reducere a pedepsei C.R.P. din 06 octombrie 2009 pentru recluziune criminală

Credit de reducere a pedepsei 25 luni;

- Ordonanța J.A.P.

din 09 decembrie 2009 RSP3 3 luni, perioade examinate de la 16 mai 2007 la 16

mai 2009. (JAP = Judecător de Aplicare a Pedepselor la Tribunalul de Prima

Instanța din EVRY; RSP3 = reducere suplimentara a pedepsei de 3 luni);

- Ordonanța J.A.P.

din 07 mai C. proc. civ. 2010 RSP3 1 luna si 15 zile, perioade examinate de Ia

24 aprilie C. proc. civ., 2007 la 16 mai C. proc. civ. 2007, de la 16 mai C.

proc. civ. 2009 la C. proc. civ., 24 aprilie C. proc. civ. 2010 C. proc. civ. (JAP=C.

proc. civ., Judecător de Aplicare C. proc. civ., C. proc. civ., Pedepselor C.

proc. civ., la Tribunalul de Prima Instanța din EVRY; RSP3 = reducere

suplimentara a pedepsei de 3 luni);

- Ordonanța JAP

din 14 octombrie C. proc. civ., C. proc. civ. 2010 RSP3 3 luni, perioade

examinate de la 16 mai C. proc. civ. 2009 la 16 mai C. proc. civ. 2010. (JAP =

Judecător de Aplicare a Pedepselor la Tribunalul de Prima Instanța din EVRY;

RSP3 = reducere suplimentara a pedepsei de 3 luni):

- Ordonanța JAP

din 09 decembrie C. proc. civ., C. proc. civ., C. proc. civ. 2010 Re-Credit

RSP3 (Ordonanța din 14 octombrie C. proc. civ., C. proc. civ. 2010) 4 luni si

15 zile, perioade examinate de la 24 aprilie, C. proc. civ. 2007 la 16 mai C.

proc. civ. 2007, de la 16 mai C. proc. civ. 2009 la 24 aprilie C. proc. civ.2010,

16 mai C. proc. civ. 209 - 16 mai C. proc. civ. 2010. (JAP = Judecător de

Aplicare a Pedepselor la Tribunalul de Prima Instanța din EVRY);

- Ordonanța JAP

din 09 decembrie C. proc. civ. C. proc. civ. C. proc. civ. 2010 RSP3 3

luni,perioade examinate de la 16 mai C. proc. civ. 2009 la 16 mai C. proc. civ.

din EVRY; RSP3 = reducere suplimentara a pedepsei de 3 luni)

- Ordonanța JAP

din 12 mai C. proc. civ. 2011 RSP3 3 luni, perioade examinate de la 16 mai C.

proc. civ. 2010 la 16 mai C. proc. civ. 2011. (JAP = Judecător de Aplicare a

Pedepselor la Tribunalul de Prima Instanța din EVRY; RSP3 = reducere

suplimentara a pedepsei de 3 luni);

- Ordonanța JAP

din 11 aprilie C. proc. civ. 2012 RSP3 3 luni, perioade examinate de la 16 mai

Pedepselor la Tribunalul de Prima Instanța din EVRY; RSP3 = reducere suplimentara

a pedepsei de 3 luni).

Toate acestea,

a arătat petentul, reprezintă un număr de 37 luni considerate ca executate pe

teritoriul Franței și drept consecință trebuie deduse alături de detenția

provizorie internă de 22 zile (24 aprilie C. proc. civ. 2007 - 16 mai C. proc.

civ. 2007) din pedeapsa de executat, respectiv 12 ani închisoare.

La dosar au

fost depuse în copie, mandatul european de arestare și acte ale instanței

judecătorești din Franța traduse și legalizate după cum urmează:

- copie

sentința penală nr. 488 din 28 octombrie C. proc. civ., C. proc. civ. 2011,

Curtea de Apel București, recunoașterea sentinței penale din 06 octombrie C.

proc. civ., C. proc. civ. 2009 pronunțată de Curtea cu Juri din Essonne-Franța

prin care contestatorul P.A. a fost condamnat Ia pedeapsa de 12 închisoare;

- fișa penală

emisă de Ministerul Justiției – D.A.P. Fresnes;

- ordonanța JAP

din 09 decembrie C. proc. civ., C. proc. civ., C. proc. civ. 2009 RSP3 3 luni;

- ordonanța JAP

din 07 mai C. proc. civ. 2010 RSP3 1 lună și 15 zile;

- ordonanța JAP

din 14 octombrie C. proc. civ., C. proc. civ. 2010 RSP3 3 luni;

- ordonanța JAP

din 09 decembrie C. proc. civ., C. proc. civ. C. proc. civ. 2010 Re-Credit RSP3

(ordonanța din 14 octombrie C. proc. civ., C. proc. civ. 2010) 4 luni și 15

zile;

- ordonanța JAP

din 09 decembrie C. proc. civ., C. proc. civ., C. proc. civ. 2010 RSP3 3 luni;

- ordonanța JAP

din 12 mai C. proc. civ. 2011 RSP3 3 luni;

ordonanța JAP

din 11 aprilie C. proc. civ. 2012 RSP3 3 luni;

- informarea

condamnatului cu privire la data preconizată a liberării și condițiile de

retragere a creditului de reducere a pedepsei, credit de reducere a pedepsei de

25 luni din 19 octombrie C. proc. civ., C. proc. civ. 2009;

- copie

înștiințare mandat european de arestare;

- practică

judiciară.

Analizând

actele și lucrările de la dosar, Curtea a reținut următoarele:

Prin sentința

penală nr. 488 din data de 28 octombrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel

București, secția a ll-a penala, în dosarul nr. 8755/2/2011 (3378/2011), s-a

admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București,

privind recunoașterea și punerea în executare a sentinței penale definitive,

pronunțată la data de 06 octombrie C. proc. civ., C. proc. civ. 2009, de către

Curtea de Juri din Essonne,în cadrul procedurii de soluționare a cererii de

transferare într-un penitenciar din România a numitului P.A., formulată de

autoritățile judiciare franceze.

A fost

recunoscută sentința pronunțată la data de 06 octombrie C. proc. civ., C. proc.

civ. 2009 de către Curtea cu Juri din Essonne, definitivă la aceeași dată.

S-a dispus

transferarea persoanei condamnate P.A. într-un penitenciar din România în

vederea continuării executării pedepsei închisorii de 12 ani.

S-a dedus

prevenția persoanei condamnate P.A. de la 16 mai C. proc. civ. 2007, lăzi C.

proc. civ.'

Cenzurând

temeinicia cererii formulate, în raport cu prevederile art. 461 C. proc. pen.,

dar și în raport cu prevederile art. 132 alin. (4) și art. 159 alin. (2) lit.

c) din Legea nr. 302/2004 republicată și nu în cele din urmă, cu motivele

invocate,s-a reținut că petentul, prin cererea formulată, pe calea unei

contestații la executare, a invocat un incident anterior recunoașterii

hotărârii de condamnare penale străine și care ține de executarea în parte a

hotărârii dispuse de către instanța străină.

Ca atare,s-a

constatat că incidentul invocat de către contestator, nu s-a ivit în cursul

executării pedepsei așa cum a fost ea recunoscută de către instanța penală

română, respectiv după transferarea persoanei condamnate în vederea continuării

executării pedepsei închisorii, neexistând la data formulării cererii de către

autoritățile judiciare franceze și, pe cale de consecință, la data sesizării

formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

Totodată, s-a

mai constatat că prin sentința penală nr. 488 din 28 octombrie C. proc. civ., C.

proc. civ. 2011 a Curții de Apel București, secția a ll-a penală, prin

admiterea sesizării formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

București, având la bază cererea autorităților judiciare franceze s-a dat curs

la două proceduri reglementate de Legea nr. 302/2004, respectiv cea prevăzută

în Titlul V și cea prevăzută la Titlul VI.

Ceea ce a

invocat contestatorul este executarea în parte a unei pedepse, înainte de

transferarea acestuia și de recunoașterea sentinței penale pronunțată la data

de 06 octombrie C. proc. civ., C. proc. civ. 2009 de către Curtea cu Juri din

Essonne, definitivă la aceeași dată, respectiv un incident care este anterior

pronunțării hotărârii nr. 488/2011 a Curții de Apel București.

Normele din

sistemul penitenciarelor și punerea în aplicare a măsurilor privative de

limitare a libertății în sistemul francez prevăd, în ceea ce privește reducerea

pedepsei următoarele:

„Fiecare

condamnat beneficiază de un credit de reducere a pedepsei calculat la durata

condamnării pronunțate: 3.luni pentru primul an, 2 luni pentru următorii ani

sau 7 zile pe lună.

Atenție, în caz

de recidivă, creditul de reducere a pedepsei este diminuat: 2 luni pentru primul

an, o lună pentru anii următori sau 5 zile pe lună.

Dvs. trebuie

- în detenție,

să vă purtați bine; în caz de proastă conduită, judecătorul cu Aplicarea

pedepselor (JAP) va putea retrage creditul de reducere a pedepsei la propunerea

directorului sau la cererea procurorului;

- după

eliberare, evitați orice nouă condamnare cu pedeapsa cu închisoarea.

În cazul unei

noi condamnări cu pedeapsă privativă de libertate, chiar cu amânare, pentru

fapte comise în perioada ce corespunde reducerii pedepsei dvs., jurisdicția, de

judecată poate să vă retragă creditul de reducere a pedepsei.

Pentru a obține

o reducere suplimentară a pedepsei (3 luni pe an, sau 2 luni în caz de

recidivă), trebuie să depuneți eforturi serioase de readaptare socială, de

exemplu: reușind la un examen școlar sau profesional; manifestând reale

progrese în cadrul unui curs de învățământ sau de pregătire profesională;

despăgubind în mod voluntar victimele.

JAP poate

ordona ca, condamnatul ce a beneficiat de un credit de reducerea pedepsei sau

de reduceri de pedeapsă suplimentare să fie supus, după eliberarea sa, unor

interdicții sau obligații vizavi de victimă. Dacă ele nu sun trespectate, el

poate anula integral sau parțial durata reducerilor de pedeapsă și ordona

reîncarcerarea.

O reducere de pedeapsă

excepțională, mergând până la o treime din pedeapsa pronunțată, poate fi

acordată condamnaților ale căror declarații făcute autorității administrative

sau judiciare înainte sau după condamnare au permis să înceteze sau să se evite

comiterea unei infracțiuni menționate la art. 706 - 73 și art. 706-74 C. proc.

pen. (trafic de stupefiante, proxenetism, agravat, terorism.:)”

Se constată că

hotărârile statului francez cu privire la cererea de restabilire a pedepsei

privative de libertate privesc reduceri ale perioadei de regim de închisoare a

executării pedepsei cu 6 luni, iar cele ulterioare, cu câte 3 luni, ca urmare a

comportamentului corespunzător al deținutului în penitenciar și respectării

normelor cu privire la despăgubire a părților civile,muncii depuse,stagiilor de

învățătură sau deprinderi profesionale îndeplinite încât în urma acestora

pedeapsa de 12 ani închisoare ar beneficia de 37 luni de reducere.

Dat fiind că

potrivit dispozițiilor Legii nr. 302/2004 executarea unei pedepse se face

conform normelor statului în care se execută pedeapsa, iar în România calculul

unor perioade de liberare condiționată înainte de termen este reglementat de

lege, potrivit dispozițiilor art. 59 - 60 C. pen., revine comisiei de liberare

condiționată din cadrul penitenciarului să dispună asupra calculului cuprins în

dispozițiile legale și actele judiciare emise de autoritățile judiciare

franceze în această materie,acest lucru fiind făcut o singură dată cu ocazia

propunerii liberării condiționate a deținutului și nu semestrial ca în

Republica Franceză.

Față de cele

mai sus reținute, Curtea a constatat întemeiată și a admis, în parte,

contestația la executare formulată de condamnatul P.A. și a dedus numai

perioada prevenției interne de la 24 aprilie C. proc. civ. 2007 la 16 mai C.

proc. civ. 2007 necesară transferului persoanei condamnate de către

autoritățile franceze.

Sentința C.

proc. civ. a C. proc. civ. fost C. proc. civ. recurată C. proc. civ. de C.

proc. civ. contestatorul C. proc. civ. condamnat C. proc. civ. P.A.

Prin motivele

de recurs depuse în scris la dosarul cauzei; și susținute și oral de către

apărătorul ales al recurentului contestator, s-a criticat sentința recurată

pentru nelegalitate, în sensul că, în mod greșit nu s-a dedus perioada de 37 de

luni din pedeapsa de 12 ani închisoare aplicată prin sentința penală din 06

octombrie C. proc. civ. C. proc. civ. 2009 de Curtea cu Juri din Essonne, recunoscută

prin sentința penală nr. 488 din 28 octombrie 2011 a Curții de Apel București,

secția a ll-a penală, față de împrejurarea că, din înscrisul aflat la dosarul

cauzei, respectiv la dosarul parchetului, rezultă că în cazul transferării

condamnatului P.A. în vederea continuării executării pedepsei într-un

penitenciar din România, acestuia nu i se poate agrava situația.

Examinând

hotărârea atacată, atât prin prisma motivelor invocate de condamnatul P.A., cât

și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 385

6

alin. (3)

nefondat.

În mod corect

instanța de fond a constatat întemeiată în parte contestația la executare

formulată de condamnatul P.A. numai sub aspectul deducerii din pedeapsa de 12

ani închisoare pentru a cărei executare a fost transferat într-un penitenciar

din România doar a perioadei de 22 de zile, de la 24 iulie C. proc. civ. C.

proc. civ. 2007, la 16 mai C. proc. civ. 2007, reprezentând detenție

provizorie.

Potrivit art.

461 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., contestația contra executării hotărârii

penale se poate face când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice

altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, precum și orice alt

incident ivit în cursul executării.

Din actele și

lucrările dosarului rezultă că hotărârea pronunțată la 6 octombrie C. proc.

civ. C. proc. civ. 2009 de Curtea de Juri din Essonne prin care recurentul

contestator a fost condamnat la pedeapsa de 12 ani închisoare a fost

recunoscută de autoritățile judiciare române, Curtea de Apel București, secția

a ll-a penală, prin sentința penală nr. 488 din 28 octombrie C. proc. civ. C.

proc. civ. 2011 prin care s-a dispus transferarea condamnatului P.A. într-un

penitenciar din România în vederea executării pedepsei susmenționate,

dispunându-se și deducerea prevenției de la 16 mai C. proc. civ. 2007, la zi. 'C.

proc. civ..

În conformitate

cu dispozițiile art. 137 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea

judiciară internațională în materie penală, republicată, „executarea unei

hotărâri penale străine are loc potrivit legii române.”

Prin urmare, și

acordarea liberării condiționate se va dispune de instanța de judecată în

conformitate cu dispozițiile art. 59 și urm. C. pen. român referitoare la

fracția de pedeapsă pe care trebuie să o execute recurentul și la celelalte

condiții pe care acesta trebuie să le îndeplinească pentru a putea beneficia de

liberare înainte de împlinirea duratei pedepsei.

În consecință,

reținând că hotărârea pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică,

recursul declarat de contestatorul condamnat P.A. se va respinge, ca nefundat,

în conformitate cu dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen.

Recurentul

contestator va fi obligat la plata sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat din care, suma de 50 lei reprezentând onorariul parțial

cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales

se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de contestatorul condamnat P.A. împotriva sentinței penale

nr. 212/ F din 07 mai 2013 a Curții de Apel București, secția a ll-a penală.

Obligă

contestatorul condamnat la plata sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat, din care suma de 50 lei, reprezentând onorariul parțial

cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales,

se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 11 decembrie 2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-09-11
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2942/2009
ă stabilită de Tribunalul de Mare Instanță din Draguignan, prin sentința menționată. Ca urmare, potrivit textului legal evocat și hotărârii tribunalului francez, trebuie constatată grațiată această durată, lucru pe care prima instanță, în m
ÎCCJ 2012-05-22
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1679/2012
fost emis de către Tribunalul Satu Mare și Mandatul European de Arestare nr. 10 din 22 septembrie 2008, pe numele aceluiași inculpat. Pe baza acestui mandat, condamnatul B.L.P. a fost identificat și reținut de către autoritățile judiciare d
ÎCCJ 2013-11-21
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3669/2013
penală, a declarat recurs contestatorul R.M. Cauza a fost înregistrată la Înaltei Curții de Casație și Justiție, sub nr. 7125/3/2013. În cadrul dezbaterilor apărătorul desemnat din oficiu al recurentului a solicitat admiterea recursului și
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, Secția penală
o infracțiune, instanța a revocat suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune. Conform Deciziei nr. 1/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție
ÎCCJ 2012-04-13
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1164/2012
moment, fiind în interesul persoanei condamnate să execute finalul pedepsei în statul de condamnare, beneficiind astfel și de eliberarea anticipată acordată de autoritățile judiciare italiene. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 143
Sursă