ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 177/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 177/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra contestației
de față,
Din examinarea
lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
Prin Hotărârea nr. 337 din 19 martie 2014, C.S.M.,
secția pentru judecători a hotărât transferul domnului judecător cu grad
profesional de tribunal G.C. de la Judecătoria Brașov la Tribunalul pentru
minor și familie Brașov începând cu data de 01 ianuarie 2014.
Prin hotărârea nr. 339
din 19 martie 2014, C.S.M., secția pentru judecători a respins cererea de
transfer de la Tribunalul Harghita la Tribunalul pentru minori și familie
Brașov sau Judecătoria Brașov, formulată de doamna judecător C.A.
Prin cererea
înregistrată din 2014, doamna judecător C.A. a solicitat revocarea Hotărârii
nr. 339 din 19 martie 2014 a secției pentru judecători a C.S.M.
Prin Hotărârea nr. 497
din 10 aprilie 2014, Plenul C.S.M. a respins solicitarea formulată de doamna
judecător A.C. judecător la Tribunalul Harghita, de revocare a Hotărârii nr. 339
din 19 martie 2014 a Secției pentru judecători a C.S.M.
Pentru a hotărî
astfel, Plenul C.S.M. a reținut în esență că motivele de ordin personal
invocate de doamna judecător A.C. au fost luate în considerare la soluționarea
cererii de transfer, dar au fost analizate în mod coroborat cu alte criterii,
respectiv numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la
instanțele implicate și dificultățile de ocupare ale acestora, apreciindu-se că
prin admiterea cererii s-ar periclita activitatea instanței de unde se solicită
transferul.
De asemenea, Plenul a
reținut că art. 3 din Regulament prevede o serie de criterii ce sunt avute în
vedere la soluționarea cererilor de transfer ale judecătorilor și procurorilor,
criterii care sunt analizate cumulativ, de la caz la caz, neputând fi acordată
prioritate vreuneia dintre ele, dificultățile în ceea ce privește ocuparea
schemei de personal la instanțele implicate reprezentând unul din criteriile
care trebuie avute în vedere la soluționarea cererii de transfer.
Împotriva acestor
hotărâri a formulat contestație C.A., susținând că sunt nelegale și netemeinice
pentru următoarele motive, respectiv argumente:
În motivarea atât a
respingerii cererii inițiale de transfer, cât și a celei de revocare, Secția
pentru Judecători, respectiv Plenul C.S.M. au analizat cererea prin raportare
strict la vechimea în funcție a solicitanților și la situația schemei de
personal a instanțelor implicate, fără a motiva în niciun fel analiza
celorlalte criterii prevăzute de Regulamentul privind transferul judecătorilor
și al procurorilor, care nu stabilește vreo astfel de ordine de prioritate.
Astfel, s-a arătat că
d-l judecător G. are o vechime totală în funcție de 9 ani, din care toți cei 9
la Judecătoria Brașov, pe când recurenta nu are decât 7 ani si 4 luni, din care
10 luni la Tribunalul Harghita. Raportat la cererea de transfer a amândurora la
T.M.F. Brașov, s-a apreciat, strict referitor la criteriile menționate, că
cererea d-lui judecător este prioritară.
Exclusiv raportat la
cererea de transfer subsidiară la Judecătoria Brașov, s-a motivat existența a 5
posturi vacante în schema Tribunalului Harghita (în realitate doar 4, unul
fiind corespunzător președintelui de secție civilă), deși în hotărârea inițială
de respingere a cererii de transfer s-a analizat comparativ încărcătura
fiecăreia dintre cele 3 instanțe implicate.
În nici una dintre
cele 2 hotărâri pronunțate de C.S.M. nu s-au analizat și înlăturat motivat
vreunul din motivele de ordin personal expuse.
În drept, recurenta a
invocat prevederile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004.
Intimatul C.S.M. a
formulat întâmpinare, invocând în principal, excepția necompetenței materiale a
instanței supreme în privința Hotărârilor nr. 337/2014 și nr. 339/2014 adoptate
de secția pentru judecători din cadrul C.S.M., iar în subsidiar, excepția
lipsei de interes a acțiunii.
În motivarea primei
excepții intimatul a invocat prevederile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004,
articol care prevede că hotărârile Plenului C.S.M. sunt cele care pot fi
atacate cu contestație la secția de contencios administrativ și fiscal, a
Înaltei Curții de Casație și Justiție, iar în motivarea celei de-a doua
excepții s-a arătat că prin Hotărârea nr. 1346 din 11 decembrie 2014 s-a
aprobat transferul contestatoarei de la Tribunalul Harghita la Tribunalul
Covasna și numirea acesteia în funcția de vicepreședinte la acest din urmă
tribunal.
În ceea ce privește
excepția necompetenței materiale a instanței supreme, aceasta urmează a fi
respinsă, deoarece obiectul principal al prezentei acțiunii l-a constituit
Hotărârea nr. 497/2014 a Plenului C.S.M., act ce se încadrează în prevederile art.
29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 și prin care s-a soluționat contestația
reclamantei împotriva hotărârii nr. 339/2014 a secției pentru judecători.
Cu privire la cererea
de revocare a Hotărârii nr. 337/2014 a secției pentru judecători, prin care s-a
aprobat cererea de transfer a d-lui judecător G.C., se constată că reclamanta nu
a urmat procedura administrativă prealabilă, contestația fiind inadmisibilă.
Este, însă,
întemeiată, excepția lipsei de interes a acțiunii prin prisma faptului că la
data de 11 decembrie 2014 reclamanta a fost numită în funcția de vicepreședinte
al Tribunalului Covasna pe o perioadă de 3 ani, începând cu data de 1 ianuarie
2015, aprobându-se transferul acesteia de la Tribunalul Harghita la Tribunalul
Covasna, conform Hotărârii Plenului C.S.M. nr. 1346/2014 (depusă în copie la
dosarul cauzei). În aceste condiții contestația recurentei nu mai poate avea un
folos practic, fiind lipsită de interes și urmând a fi respinsă ca atare, în
baza art. 32 alin. (1) lit. d) N.C.P.C., cu referire la art. 29 alin. (7) din
Legea nr. 317/2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepția necompetenței materiale a
Înaltei Curții de Casație și Justiție invocată de intimatul
C.S.M. ca neîntemeiată.
Admite excepția lipsei de interes, invocată
de intimatul C.S.M.
Respinge ca lipsită de interes contestația
formulată de C.A. împotriva Hotărârii Plenului C.S.M. nr. 497 din 10 aprilie
2014 și a Hotărârii secției pentru Judecători nr. 339 din 19 martie 2014.
Respinge contestația formulată de C.A.
împotriva Hotărârii secției pentru Judecători nr. 337 din 19 martie 2014 ca
inadmisibilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22
ianuarie 2015.