ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1155/2015

HOTĂRÂRE

28.04.2015

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2015
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1155/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Decizia nr. 1155/2015

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Cornetu, la data de 20 februarie 2012 sub nr. 2317/1748/2012 reclamanta SC A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC B. SRL, să se dispună obligarea pârâtei să-și execute obligația asumată prin contractul de transport încheiat între părți la data de 14 martie 2011, în calitate de transportator și la plata beneficiului nerealizat, ce va fi determinat prin expertiză contabilă, cu cheltuieli de judecată.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 82 și art. 112 C. proc. civ., art. 1270, art. 1280, art. 1350, art. 1961 și urm. C. civ.

Prin întâmpinare pârâta SC B. SRL a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Cornetu în soluționarea cererii, care a fost admisă prin Sentința civilă nr. 3042 din 15 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria Cornetu, constatându-se incidente în cauză dispozițiile art. 7 C. proc. civ., în baza cărora cauza a fost declinată în favoarea Judecătoriei Pitești.

Pe rolul acestei instanțe cauza a fost înregistrată sub același număr de Dosar nr. x/1748/2012.

În ședință publică, la data de 13 octombrie 2014 instanța, din oficiu, a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Pitești și făcând aplicarea dispozițiilor art. 137 C. proc. civ.

Judecătoria Pitești, secția civilă, a invocat, din oficiu, excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Pitești în soluționarea acestei cauze iar prin Sentința nr. 9624 din 13 octombrie 2014 a admis această excepție, a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Cornetu, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru soluționarea acestuia.

În pronunțarea acestei soluții cea de-a doua instanță a reținut că părțile au inserat în cuprinsul contractului de transport, ca adresa de descărcare a mărfii: "Centură București - Pod Bragadiru", această locație fiind în concluzie locul de descărcare, că potrivit art. 10 pct. 5 C. proc. civ., anterior, în afara de instanța domiciliului pârâtului, în cererile izvorâte dintr-un contract de transport, mai este competentă și instanța locului de plecare sau de sosire, textul de lege instituind o competență teritorială alternativă.

A considerat instanța că față de mențiunile contractului de transport, locul de descărcare a fost stabilit în zona "Centură București - Pod Bragadiru" locație care, în conformitate cu dispozițiile H.G. nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, atrage competența teritorială a Judecătoriei Cornetu.

Înalta Curte, legal învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în raport de art. 22 alin. (3) C. proc. civ., constată că Judecătoria Cornetu este competentă teritorial în soluționarea cauzei.

Aceasta întrucât pretențiile reclamantei își au izvorul într-un contract comercial în care părțile au convenit că locul de descărcare al mărfii este Centura București - Pod Bragadiru, situație în care, în aplicarea art. 10 pct. 5 C. proc. civ., incident în cauză și care instituie o competență teritorială alternativă, opțiunea reclamantei de a învesti Judecătoria Cornetu este valabilă, fiind conformă cu legea părților, expresie a principiului libertății de voință consacrat conform art. 969 C. proc. civ.

În considerarea celor ce preced, Înalta Curte în temeiul art. 22 alin. (3) C. proc. civ., stabilește competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.