ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1089/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1089/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra conflictului
negativ de competență de față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată
pe rolul Judecătoriei Cornetu, petentul N.N. a solicitat, în contradictoriu cu
intimata C.N.A.D.N.R. SA, CESTRIN, anularea procesului-verbal de constatare a
contravenției din 27 octombrie 2012, emis de intimată.
În motivarea
acțiunii, petentul a arătat, în esență, că procesul-verbal de contravenție este
nelegal și netemeinic, impunându-se anularea acestuia.
Prin sentința civilă
nr. 2831 din 18 aprilie 2013, Judecătoria Cornetu a admis excepția
necompetenței sale teritoriale, invocate de această instanță din oficiu și, în
consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea
Judecătoriei Pitești.
Dispoziția instanței a
fost întemeiată, în esență, pe prevederile art. XXIII alin. (1) și alin. (4) raportat
la art. III din Legea nr. 2/2013, în considerarea faptului că, potrivit modificărilor
astfel aduse, plângerea contravențională se introduce la judecătoria în a cărei
circumscripție domiciliază contravenientul, apreciindu-se că aceste dispoziții procedurale
sunt de imediată aplicare inclusiv proceselor contravenționale în primă instanță,
în curs de judecată la data la care a intervenit modificarea.
La rândul său, prin sentința
civilă nr. 10153 din 17 decembrie 2013, Judecătoria Pitești a admis excepția necompetenței
sale teritoriale, invocată de către această instanță din oficiu, și, în consecință,
a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.
Pentru a hotărî astfel,
instanța a reținut că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. XXIII alin.
(1) și alin. (4) din Legea nr. 2/2013, întrucât acestea se referă exclusiv la materia
contenciosului administrativ, și nu la materia contravențională, așa cum rezultă
din interpretarea sistematică a dispozițiilor actului normativ sus-menționat, iar
dispozițiile art. III din Legea nr. 2/2013 se aplică doar proceselor începute după
intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013 iar nu și celor în curs de soluționare.
Iar potrivit art. 10 din
O.G. nr. 15/2002 raportat la art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, astfel cum era
în vigoare la momentul introducerii contestației, instanța competentă în soluționarea
plângerii contravenționale este instanța de la locul săvârșirii contravenției, în
speță Judecătoria Cornetu.
Constatând existența conflictului
negativ de competență, Judecătoria Pitești a decis, în temeiul art. 20 pct. 2,
art. 21 și art. 22 alin. (3) C. proc. civ., înaintarea cauzei la Înalta Curte de
Casație și Justiție, în vederea soluționării acestuia.
Examinând conflictul negativ
de competență, Înalta Curte va constata că în speță, în raport de obiectul litigiului
și dispozițiile legale incidente, competența soluționării cauzei aparține Judecătoriei
Cornetu.
În cauză, este necontestat
că obiectul plângerii îl formează procesul-verbal de constatare a contravenției
din 27 noiembrie 2012, încheiat de către C.N.A.D.N.R. SA, CESTRIN, prin care în
temeiul art. 8 alin. (2) din O.G. nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare,
petentul N.N. a fost sancționat cu amendă contravențională, întrucât s-a constatat
că vehiculul categoria A, aparținând petentului, a circulat la data de 10
noiembrie 2012, ora 12:11 pe Autostrada A2 km 12+450m, localitatea G., județul Ilfov,
fără a deține rovinietă valabilă.
De asemenea, este necontestat
că potrivit art. 10
1
din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului
de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România,
introdus prin art. III din Legea nr. 2/2013, publicată în M. Of. nr. 89/12.02.2013,
plângerea, însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se
introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul
contravenientul.
Așa cum rezultă însă din
actele dosarului, plângerea contravențională a fost însă înregistrată pe rolul Judecătoriei
Cornetu la data de 3 ianuarie 2013, anterior intrării în vigoare a
Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor
judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010
privind C. proc. civ.
Ca regulă, dispozițiile
legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute
după intrarea acesteia în vigoare, excepțiile fiind permise numai în cazurile expres
și limitativ prevăzute de către lege.
În opinia Înaltei Curți,
norma de competență sus-menționată se aplică, astfel, numai plângerilor contravenționale
înregistrate după data de 15 februarie 2013, data intrării în vigoare a actelor
normative prin care s-au modificat normele procedurale.
În ceea ce privește dispozițiile
art. III coroborat cu art. XXIII alin. (1) și alin. (4) din Legea nr. 2/2013, invocate
de către Judecătoria Cornetu, se reține că acestea se aplică numai în materia contenciosului
administrativ și fiscal, nu și în materie contravențională, interpretarea contrară
dată, de această instanță, dispozițiilor legale sus-citate, fiind neîntemeiată.
Întrucât în prezenta cauză
se contestă procesul-verbal de constatare a contravenției
din 27 noiembrie 2012,
prin care s-a reținut că, la data de 10 noiembrie 2012, ora 12:11, pe Autostrada
A2 km 12+450m, localitatea Glina, județul Ilfov, vehiculul a circulat fără a deține
rovinietă valabilă, se reține că potrivit art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, anterior modificărilor aduse de Legea
nr. 2/2013, competența soluționării plângerii împotriva procesului-verbal de constatare
a contravenției și aplicare a sancțiunii aparține judecătoriei în a cărei circumscripție
a fost săvârșită contravenția.
Înalta Curte constată
că, în cauză, locul săvârșirii contravenției, reținute în sarcina petentului, este
localitatea G., județul Ilfov, localitate aflată în raza de competență teritorială
a Judecătoriei Cornetu.
În consecință, având în
vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (3)
și alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a
cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Cornetu, soluționând conflictul
negativ de competență în acest sens.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei privind pe petentul N.N. în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R.
SA, CESRIN și cu chematul în garanție B.F. în favoarea Judecătoriei Cornetu.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 4 martie 2014.