ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1811/2014

Decizia nr. 1811/2014

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Bistrița Năsăud, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Bistrița Năsăud și Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, a solicitat anularea notificării cererii de finanțare înregistrată în 14 martie 2012, prin care se declara neeligibil proiectul „Creșterea și modernizarea exploatațiilor agricole” M112, solicitând să se constate ca fiind eligibil și întrunind punctajul minim de 20 puncte, conform notificării din 03 februarie 2012; să se constate nelegalitatea răspunsului dat la contestația inițială prin care aceasta a fost respinsă și obligarea pârâtelor să convoace din nou reclamanta la sediul lor în vederea semnării contractului de finanțare, în caz contrar sentința pronunțată ținând loc de angajare a răspunderii pârâților.

În motivarea cererii, reclamanta a susținut că a solicitat finanțări prin măsura 112 proiectul „Creșterea și modernizarea exploatațiilor agricole”, fiind selectat ca eligibil și propus spre finanțare și semnare contract, obținând un punctaj peste minim, respectiv 20 puncte.

După notificarea cererii de finanțare eligibile, fără nici o motivare, a fost respins proiectul prin notificarea nr. 5298/2012, încălcându-se prevederile art. 3 din O.U.G. nr. 66/2011.

S-a formulat contestație la comisia specială care a fost respinsă motivat de faptul că nu a fost întocmit corect proiectul, în sensul că CS4 nu are acte doveditoare, iar punctul 12.1 din capitolul 4.1 din Ghidul solicitantului trebuia altfel interpretat, deși erau incidente prevederile Legii nr. 566/2004, care completa dispoziția generală.

Pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei competenței materiale a Tribunalului Bistrița Năsăud și excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Oficiului Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Bistrița Năsăud.

Prin sentința civilă nr. 2505 din 02 octombrie 2012 pronunțată în Dosarul nr. x/112/2012 a Tribunalului Bistrița Năsăud, a fost admisă excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și s-a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a apreciat că, față de obiectul cererii de chemare în judecată, sunt incidente prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) coroborat cu art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, fiind vorba despre un act administrativ al unei instituții publice centrale.

Soluția pronunțată de instanța de fond.

Prin sentința nr. 848 din 08 noiembrie 2012, Curtea de Apel Cluj, secția a II- a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția lipsei capacității procesuale de folosință și a respins acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Bistrița Năsăud și Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, în ceea ce privește excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Bistrița Năsăud, în materia contenciosului administrativ, capacitatea de folosință se circumscrie capacității de drept administrativ, aceasta din urmă nefiind altceva decât aptitudinea subiectului de drept administrativ de a avea drepturi și obligații, precum și de a întocmi ori emite acte administrative, ori asimilate acestora sau a emite acte pregătitoare ori operațiuni administrative prealabile care sunt supuse contenciosului administrativ [art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004].

Din această perspectivă, Curtea de apel a reținut că o structură teritorială a unei autorități publice centrale poate sta în judecată în contenciosul administrativ dacă actele acesteia sunt supuse analizei de legalitate pe calea procedurii contenciosului administrativ.

Prin urmare, dat fiind faptul că o parte a procedurii de finanțare contestată de reclamantă s-a derulat la pârâtul Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Bistrița Năsăud și față de acesta s-a derulat procedura administrativ prealabilă, acesta din urmă are capacitate de folosință și exercițiu a drepturilor procesuale independent de pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.

Pe fondul cererii, instanța de fond a constatat că, deși într-o primă analiză a cererii de finanțare a proiectului înregistrată de reclamantă la pârâtul Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Bistrița Năsăud, cererea a fost declarată eligibilă și pe considerentul că solicitantul face parte dintr-o formă asociativă, recunoscută conform legislației în vigoare, în urma reverificării de către autoritatea ierarhic superioară a pârâtei, anume Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, prin notificarea din 14 martie 2012 s-a decis că cererea de finanțare nu este eligibilă, deoarece la indicatorul CS4 nu s-au mai menținut cele 20 de puncte obținute anterior criteriul, nefiind îndeplinit pe considerentul că nu sunt prezentate cererea de aderare avizată de consiliul de administrație și aprobată de adunarea generală și nici declararea expresă a recunoașterii actului constitutiv.

Actul a fost emis în urma exercitării atribuțiilor legale a pârâtei de reverificare a proiectelor declarate eligibile, mai ales sub unghiul criteriului de selecție S4, reieșind că reclamanta nu a demonstrat îndeplinirea cerințelor legale circumscrise acestui criteriu, pe baza Ghidului solicitantului și ale Legii nr. 566/2004.

S-a constatat, de asemenea, că reverificarea proiectului s-a realizat pe baza documentelor depuse inițial odată cu cererea de finanțare, nefiind relevantă completarea documentației în calea contestației administrative.

Judecătorul fondului a reținut că, urmând principiul legalității activității administrației publice, fie aceasta, fie organul ierarhic superior are dreptul și obligația să urmărească respectarea legii, iar dacă actele administrative emise în condiții de nelegalitate sunt susceptibile de revocabilitate, se impune intervenția acestora în vederea restabilirii legalității încălcate.

Astfel, a apreciat ca fiind corectă conduita pârâtei care, în calitate de organ administrativ ierarhic superior autorității emitente a actului, a dispus în urma reverificării revocarea actului, neavând nicio relevanță invocarea de către reclamantă a dispozițiilor art. 379 C. proc. civ.

Recursul

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea cererii de recurs, reclamanta a arătat în esență următoarele:

- Se arată că interesul reclamantei este grav încălcat prin această atitudine nejustificată a pârâtelor, este cauzat atât un prejudiciu material prin întocmirea proiectului, cât și prin imposibilitatea de a-l finaliza.

Paguba este una reală, iminentă, consumată pe de o parte, deoarece în lipsa cerințelor acestui proiect petenta nu ar fi depus diligențe de a obține autorizarea pe persoană fizică și nu ar fi cheltuit sume de bani pentru întocmirea și îndeplinirea condițiilor de admisibilitate.

- Consideră recurenta că sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate a cererii formulate, existenta actelor a cărei greșită interpretare a dus la comunicarea respingerii proiectului, precum și încălcarea atât a ghidului solicitantului, cât a textelor legale aplicabile.

- A fost greșit interpretat textul legal în baza căreia s-a întocmit proiectul de finanțare, instanța de fond nu a observat criticile aduse răspunsurilor și nici nu a lecturat ghidul solicitantului cu varianta depusă la inițierea proiectelor și nu cea rectificată după închiderea sesiunii, astfel cum a fost comunicat de pârâtă.

Analiza actului administrativ sub aspectul legalității lui, fără a observa că starea de fapt a fost contestată în prezenta cauză, se consideră că este un minus petita din partea instanței de fond și astfel nu s-a pronunțat asupra întregii cereri cu care a fost învestită, lăsând nesoluționat capătul unu de cerere sub aspectul netemeiniciei.

- Instanța de fond a schimbat vădit înțelesul actelor deduse judecații și în motivarea sentinței face o scurtă analiză a lor și se rezuma a motiva decizia pronunțata pe niște principii de drept administrativ.

În drept, recursul se întemeiază pe prevederile art. 304 pct. 7, 8, 9 C. proc. civ.

Procedura în fața instanței de recurs

Recurenta-reclamantă a depus înscrisuri în conformitate cu prevederile art. 305 C. proc. civ. în dovedirea motivelor de recurs.

Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele incidente în cauză se reține că este nefondată pentru următoarele considerente:

- Înalta Curte apreciază că nu sunt fondate susținerile reclamantei-recurente privind schimbarea regulilor în timpul jocului.

A arătat recurenta-reclamantă că a întrunit punctajul minim de 20 puncte și conform notificării din 03 februarie 2012 a fost invitată să semneze contractul de finanțare.

Potrivit Legii nr. 566/2004 a cooperativei agricole, art. 16 alin. (2): „

Calitatea de membru cooperator se dobândește prin semnarea actului constitutiv, pentru membrii fondatori, sau pe baza unei cereri de aderare și cu declararea expresă a recunoașterii actului constitutiv, avizată de consiliul de administrație și aprobată de adunarea generală, pentru solicitanții de după înființarea cooperativei agricole”.

Potrivit art. 6 „

Primirea și evaluarea proiectelor pentru măsurile P.N.D.R. din Ordinul nr. 28 din 31 ianuarie 2011, alin. (3):

„Evaluarea proiectelor se realizează de către experții evaluatori din cadrul A.P.D.R.P. și D.G.D.R.-A.M. P.N.D.R., în baza procedurilor de evaluare cuprinse în manualele de proceduri aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale”.

Alin. (4) al aceluiași articol

dispune că: „După finalizarea evaluării proiectelor depuse într-o sesiune de depunere a proiectelor, A.P.D.R.P. și respectiv D.S.P.P.D.R. din cadrul D.G.D.R.-A.M. P.N.D.R. întocmesc Raportul de evaluare a proiectelor conform prevederilor și modelului Formularului 1 din anexa nr. 1 la prezentul regulament”.

Totodată, alin. (7) al aceluiași articol stabilește că: „Dacă în urma verificării la nivelul D.G.D.R.-A.M. P.N.D.R. prin secretariatul Comitetului de selecție a raportului de evaluare și a analizei situației centralizatoare a rezultatelor verificării prin eșantion la nivel central A.P.D.R.P. sau D.S.P.P.D.R. se constată erori, neconcordanțe sau aspecte care necesită clarificări sau reverificări privind statutul, punctajul sau alte elemente relevante privind proiectele incluse în Raportul de evaluare, la solicitarea directorului general al A.M. P.N.D.R., A.P.D.R.P./D.S.P.P.D.R. va comunica în scris, după caz, clarificările, corecțiile sau rezultatele reverificărilor care se impun precum și documentele justificative aferente”.

Față de dispozițiile art. 6 alin. (7) din Ordinul nr. 28/2011 emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Înalta Curte constată că Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit avea atribuția reverificării cererilor de finanțare selectate ca eligibile în vederea încheierii contractului de finanțare.

În ceea ce privește faptul că proiectul recurentei a fost inițial selectat și declarat eligibil cu întrunirea punctajului minim de 20 puncte, se observă că aceasta a completat documentația cu actele necesare, respectiv cererea de adeziune vizată de membrii Consiliului de Administrație și de Președinte, la data soluționării contestației formulate, ceea ce nu o îndreptățește la obținerea punctajului inițial.

În mod corect pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a reverificat punctajul pentru criteriile de selecție și a constatat că nu sunt conforme verificării inițiale.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Față de cele arătate mai sus, constatând că nu există motive de modificare sau casare a sentinței recurate, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 848 din 08 noiembrie 2012 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 08 aprilie 2014.