ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1794/2018
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1794/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1037/2014, Judecătoria Tecuci a admis în parte acțiunea civilă de fond funciar - modificare titlu de proprietate, formulată de reclamanții A. și B. A admis excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâta OCPI Galați și, în consecință, a respins acțiunea reclamanților față de această pârâtă pentru lipsă calitate procesuală pasivă. Totodată, a respins acțiunea reclamanților față de pârâtele Primăria Tecuci și Prefectura Galați, ca nefondată. A dispus modificarea titlului de proprietate nr. x din 07.04.2009, în sensul că, pentru suprafața de 31.500 mp (din totalul de 36.000 mp), se va stabili un alt amplasament de calitate echivalentă sau egală cu cel din Tarlaua 54/2 Parcela 201/1/1, a dispus punerea în posesie a reclamanților și emiterea titlului de proprietate pentru noul amplasament și a respins celelalte capete de cerere ale acțiunii reclamanților, ca nefondate.
Prin Decizia civilă nr. 258 din data de 3 aprilie 2015, pronunțată de Tribunalul Galați, secția I civilă, definitivă în raport de dispozițiile art. 7 din Legea nr. 76/2012, prin raportare la art. 5 din Titlul XIII al Legii nr. 247/2005, a fost admis apelul declarat de Comisia locală de fond funciar a municipiului Tecuci, fiind schimbată, în parte, sentința civilă nr. 1037/2014 pronunțată de Judecătoria Tecuci și, în rejudecare, a respins acțiunea formulata de A. și B., în contradictoriu cu Comisia Locală Tecuci și Comisia Județeană Galați, ca fiind nefondată. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate și înlăturate cele contrare.
Prin aceeași decizie, a fost respins apelul declarat de reclamanții A. și B. împotriva sentinței civile nr. 1037/2014, pronunțate de Judecătoria Tecuci în Dosarul nr. x/324/2013.
Prin cererea de revizuire înregistrată la data de 28 februarie 2017, pe rolul Curții de Apel Galați, sub nr. x/44/2017, petenții A. și B. au solicitat revizuirea Deciziei civile nr. 258 din 03 aprilie 2015 a Tribunalului Galați, pronunțată în Dosarul nr. x/324/2013, invocând, în drept, dispozițiile art. 322 pct. 1, 2 și 7 din C. proc. civ.
La termenul din data de 20 septembrie 2017, Curtea a dispus disjungerea cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 1 și 2 din C. proc. civ. și formarea unui dosar separat, rămânând învestită, în prezenta cauză, doar cu de cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 din C. proc. civ.. Cu privire la această cerere, Curtea a mai constat că, față de data înregistrării dosarului în care a fost pronunțată decizia a cărei revizuire se solicită, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile noului C. proc. civ., astfel că temeiul de drept al revizuirii îl constituie dispozițiile art. 509 pct. 8 din C. proc. civ., corespondentul fostului art. 322 pct. 7 din C. proc. civ. de la 1865.
Prin Decizia nr. 210 din data de 20 septembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, a fost respinsă, ca tardiv formulată, cererea de revizuire îndreptată împotriva Deciziei civile nr. 258 din 03 aprilie 2015 a Tribunalului Galați, secția I civilă în Dosarul nr. x/324/2013, formulată de revizuenții A. și B.
Prin calea de atac intitulată "apel" din 25 septembrie 2017 și calificată ca fiind recurs în baza art. 97 din C. proc. civ., respectiv prin recursul declarat la data de 9 octombrie 2017, revizuenții au reiterat, pe larg, faptul că sentința civilă definitivă nr. 258 din data de 3 aprilie 2015 este greșită, fiind contrară sentințelor civile nr. 854 din 23 aprilie 2008 și, respectiv, nr. 1037/2014 ale Judecătoriei Tecuci, fără a face vreo critică împotriva soluției de respingere a cererii de revizuire ca fiind tardiv formulată.
Învestită cu soluționarea recursului, Înalta Curte a dispus, prin rezoluția din data de 20.11.2017, comunicarea cererii de recurs către intimați, cu mențiunea de a depune întâmpinare în termen de 30 de zile de la comunicare, precum și întocmirea raportului prevăzut de dispozițiile art. 493 din C. proc. civ., după efectuarea formalităților de comunicare menționate de art. 15 din Legea nr. 2/2010.
Prin raportul întocmit la data de 08.02.2018, s-a reținut faptul că, în raport de dispozițiile art. 493 alin. (6) din C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 513 alin. (6) din C. proc. civ., recursul este admisibil în principiu, prin hotărârea atacată cu recurs fiind soluționată cererea de revizuire îndreptată împotriva Deciziei nr. 258 din 3 aprilie 2015, pronunțate de Tribunalul Galați, secția I civilă, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Sub aspectul încadrării criticilor formulate de recurent în motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 din C. proc. civ., analizând cuprinsul cererii de recurs, s-a constatat că aceasta nu cuprinde motive de nelegalitate care să vizeze hotărârea atacată, conform art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.
Completul de filtru, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus, prin rezoluția din 14.02.2018, comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere conform dispozițiilor art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.
Conform dovezilor aflate la filele 180-182, 190-191, raportul a fost comunicat părților.
Recurenții au depus punct de vedere la raport prin care au solicitat admiterea căii de astfel cum a fost formulată.
Prin rezoluția din data de 06.03.2018, s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la data de 15.05.2018, în camera de consiliu, complet de filtru - CF 2, fără citarea părților, în temeiul art. 493 din C. proc. civ.
Înalta Curte, fiind învestită cu soluționarea recursului, constată că acesta este nul pentru considerentele ce succed:
În cuprinsul cererii de recurs, recurenții fac o expunere a situației de fapt și își exprimă nemulțumirile în legătură cu modul de soluționare a cauzei, formulând o serie de critici, fără ca acestea să fie încadrate în vreunul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.
Prin urmare, sub aspectul încadrării criticilor formulate de recurenți în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., analizând cuprinsul cererii de recurs, se constată că aceasta nu cuprinde motive de nelegalitate care să vizeze hotărârea atacată, conform art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.
Instanța învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care astfel de motive de nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă explicită și se referă la una din situațiile cuprinse în art. 488 din C. proc. civ.
Reproducerea, prin cererea de recurs, a stării de fapt și a nemulțumirilor părților cu privire la soluția adoptată de instanța ce a pronunțat hotărârea atacată nu se constituie într-o critică de nelegalitate a deciziei, art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. arătând faptul că recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.
Pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., se reține că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței de apel în soluționarea cauzei, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.
Or, obiectul recursului constituindu-l Decizia nr. 210/A din data de 20 septembrie 2017 a Curții de Apel Galați, secția I civilă, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, pentru care motive este nelegal raționamentul instanței în respingerea, ca tardiv formulată, a cererii de revizuire, astfel încât criticile din recurs urmau a se circumscrie acestei dezlegări.
În concluzie, cum aspectele invocate de recurenți nu se încadrează în prevederile art. 488 din C. proc. civ., nu se grefează pe conținutul hotărârii atacate și cum, în cauză, nu pot fi reținute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., respectiv aceea a nulității recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de revizuenții A. și B. împotriva Deciziei civile nr. 210/A din data de 20 septembrie 2017 a Curții de Apel Galați, secția I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 mai 2018.