ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 766/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta P.C. a chemat în judecată Statul Român prin Consiliul Local al Municipiului Cluj – Napoca, SC L.C.S.C. SA, SC L.C.S.C. SA, SC L.C.S.I. SA și SC L.C.S.F. SA, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să constate nulitatea absolută a donației imobilului situat în Cluj - Napoca, constând din loc de casă, înscris în C.F. Cluj Napoca, pentru încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 813 și art. 814 alin. (1) și (2) C. civ., în sensul că acceptarea donației făcute de reclamantă către pârâtul Statul Român nu a fost făcută prin act autentic și nici nu a fost notificată reclamantei. De asemenea, a solicitat anularea parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor emis de Ministrul Industriilor, precum și anularea parțială a actelor constitutive autentificate de B.N.P.B.M.

din 13 iulie 2004 și să dispună rectificarea tuturor cărților funciare mai sus menționate, în restabilirea situației anterioare de carte funciară pentru imobilul în litigiu, prin radierea tuturor înscrisurilor efectuate în favoarea pârâților și reînscrierea dreptului de proprietate în favoarea sa. Judecătoria Cluj - Napoca prin sentința civilă nr. 3966 din 16 mai 2006 a admis acțiunea formulată de reclamanta P.C., constatând nulitatea absolută a donației imobilului situat în Cluj - Napoca a dispus rectificarea tuturor cărților funciare mai sus menționate în restabilirea situației de carte funciară anterioară a imobilului în litigiu, prin reînscrierea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei și radierea tuturor înscrisurilor subsecvente.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții Statul Român prin Consiliul Local Cluj Napoca, SC L.C.S.C. SA, SC L.C.S.I. SA, SC L.C.S.F. SA, apeluri care au fost admise prin Decizia nr. 395/ A din 28 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Cluj în Dosarul nr. 2148/211/2006. În considerentele deciziei s-a statuat că prima instanță urmează să soluționeze excepția de necompetentă privind petitul referitor la anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate. În rejudecare, cauza a fost înregistrată la Judecătoria Cluj-Napoca sub nr. 11413/211/2007. Prin încheierea pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în ședința publică din 14 ianuarie 2008, s-a dispus disjungerea petitului nr. 2 al acțiunii și formarea unui dosar cu număr nou având ca obiect acest petit.

S-a format astfel, Dosarul nr. 371/211/2008, iar la termenul din 14 ianuarie 2008, pârâtele au invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Cluj - Napoca. Față de obiectul acțiunii, respectiv anularea parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate, instanța a admis excepția necompetenței materiale invocată de pârâtă și a declinat soluționarea cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj. Astfel sesizată, Curtea de Apel Cluj, prin încheierea din 19 septembrie 2008 în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc.

civ., a dispus suspendarea judecării acțiunii, până la soluționarea irevocabilă a Dosarului nr. 11413/211/2007 aflat pe rolul Judecătoriei Cluj - Napoca, întrucât soluționarea cauzei care are ca obiect anularea parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor emis de Ministerul Industriilor depinde de soluția ce se va da în acest dosar, având ca obiect constatarea nulității absolute a donației imobilului situat în Cluj-Napoca, loc de casă în suprafață de 197 mp. Împotriva încheierii de suspendare din data de 19 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 371/211/2008 de Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs SC L.C.S.C.

SA, SC L.C.S.I. SA, SC L.C.S.F. SA, invocând dispozițiile art. 304 1 , art. 304 pct. 9, art. 312 alin. (1) și (3) C. proc. civ. Recurentele au susținut, în esență, că încheierea recurată a fost dată cu aplicarea greșită a legii întrucât, deși s-a respins inițial cererea de suspendare, instanța de fond a revenit asupra acesteia deși soluția nu se mai putea schimba decât în calea de atac, dacă se uza de aceasta împotriva încheierii. De asemenea, instanța avea obligația conform art. 137 C. proc. civ., de a soluționa cu prioritate excepțiile invocate de recurente, respectiv: excepția prematurității acțiunii ca urmare a neefectuării procedurii prealabile, excepția prescripției dreptului la acțiune și în subsidiar, excepția tardivității acțiunii, excepții care fac de prisos cercetarea în fond a pricinii.

Înalta Curte de Casație și Justiție, analizând recursul formulat, în raport de motivele de recurs, apreciază că acesta este fondat pentru următoarele considerente: Se constată faptul că la termenul din 19 septembrie 2008, s-a solicitat de intimatul - reclamant P.C., suspendarea judecății în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., această cerere fiind pusă în dezbaterea părților. La aceeași dată, instanța a pus în discuția părților și excepțiile referitoare la tardivitatea formulării acțiunii, respectiv prescripția dreptului la acțiune, a lipsei plângerii prealabile. Potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, dispozițiile acestei legi se completează cu prevederile Codului de procedură civilă, deci implicit cu cele ale art. 137 alin. (1) C. proc.

civ., care prevăd că instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii. Pentru că privește o cerință pentru declanșarea procedurii judiciare, deci pentru sesizarea instanței, excepția lipsei procedurii prealabile este o excepție de fond, la fel fiind și excepția prescripției dreptului la acțiune. Prin urmare, instanța de fond, în raport de dispozițiile art. 137 C. proc. civ., trebuia să se pronunțe mai întâi asupra acestor excepții, pe care le-a și pus în dezbaterea părților. Neprocedând în acest sens, devin incidente prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Cererea de suspendare, în temeiul art. 244 pct. 1 C. proc.

civ. nu putea fi soluționată înaintea rezolvării acestor excepții. În concluzie, în temeiul art. 312 alin. (1) teza I, art. 316 coroborat cu art. 282 alin. (2) C. proc. civ. și art. 20, respectiv art. 28 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, se va admite recursul, se va casa încheierea atacată și se va trimite cauza pentru rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de SC L.C.S.C. SA, SC L.C.S.I. SA, SC L.C.S.F. SA împotriva încheierii din 19 septembrie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Casează încheierea atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 februarie 2009.