ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2307/2014

Decizia nr. 2307/2014

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 13 mai 2014, contestatorul Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat a formulat contestație împotriva deciziei nr. 73D din 11 mai 2014 a Biroului Electoral Central.

În motivarea cererii, contestatorul a susținut, în esență, că prin decizia atacată Biroul Electoral Central i-a respins în mod neîntemeiat contestația privind completarea Biroului Electoral Județean nr. 25 Ilfov, înregistrată la B.E.C. în data de 11 mai 2014, cu motivarea că în adresa din 28 februarie 2014, comunicată Biroului Electoral Central de Autoritatea Electorală Permanentă, contestatorul nu figurează ca partid politic care are membri în Parlamentul European.

Contestatorul a criticat decizia sus-menționată, arătând că prin înscrierea în Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat, în data de 23 martie 2014, a domnului A., europarlamentar încă din anul 2009, Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat dobândește potrivit legii, statutul de partid europarlamentar potrivit art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/2007, calitate care a fost adusă la cunoștință atât a Autorității Electorale Permanente prin adresa din 23 martie 2014, cât și a Biroului Electoral Central, prin adresa din 24 martie 2014.

Înalta Curte, examinând cu prioritate excepția necompetenței materiale invocată de reprezentantul Ministerului Public, raportat la dispozițiile legale incidente, o apreciază că este întemeiată și o va admite, pentru considerentele ce urmează.

Potrivit dispozițiilor art. 32 din Legea nr. 33/2007,

partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau electorale dintre acestea, precum și candidații independenți pot contesta modul de formare și componența birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.

Contestațiile se depun la biroul electoral ierarhic superior sau, în cazul în care contestația se referă la Biroul Electoral Central, la Înalta Curte de Casație și Justiție și se soluționează de acestea în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia biroului electoral ierarhic superior sau, după caz, hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este definitivă.

Din analiza textului sus-menționat, se desprinde concluzia că Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, poate fi învestită, în procedura și cu respectarea termenelor prevăzute în art. 32 din Legea nr. 33/2007, exclusiv cu contestarea actului privind constituirea Biroului Electoral Central, anule actul prevăzut de art. 24 alin. (5) din aceeași lege

.

Obiectul contestației de față nu se încadrează însă în ipoteza expres prevăzut de dispozițiile art. 32, coroborat cu art. 24 alin. (5) din Legea nr. 33/2007, ci privește un act administrativ prin care Biroul Electoral Central a soluționat contestația formulată de Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat - Organizația Județeană Ilfov împotriva operațiunii de completare a Biroului Electoral nr. 25 Ilfov.

Potrivit dispozițiilor art. 97 din noul C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție judecă:

Or, în conținutul Legii nr. 33/2007 nu există un text care să prevadă expressis verbis că hotărârile Biroului Electoral Central pronunțate în soluționarea contestațiilor privind completarea birourilor electorale, sunt supuse contestației/plângerii la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În aceste condiții, în lipsa unui text expres, nu poate fi reținută aplicarea, prin analogie, a dispozițiilor art. 32 în prezenta speță.

În continuare, în ceea ce privește natura actului dedus judecății în cauza de față, Înalta Curte reține că decizia nr. 73D din 11 mai 2014, adoptată de Biroul Electoral Central în temeiul art. 26 alin. (3) din Legea nr. 33/2007 reprezintă un act administrativ, emis de o autoritate publică centrală, mai exact un „act administrativ jurisdicțional”, în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 554/2004.

Așa fiind, din punct de vedere formal, contestația formulată în cauza de față este supusă cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, dispozițiilor art. 1 alin. (1) din aceasta, iar sub aspectul competenței materiale sunt aplicabile dispozițiile art. 10 alin. (1) teza a doua din lege.

Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, „

Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel”.

De asemenea, potrivit art. 10 alin. (3), din aceeași lege. „

Reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale”.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că, din punct de vedere procedural, în cauza de față sunt incidente prevederile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, instanța competentă material fiind, potrivit art. 10 alin. (1), Curtea de apel, secția de contencios administrativ și fiscal, iar din punct de vedere teritorial, conform art. 10 alin. (3) din aceeași lege, Curții de Apel București.

În concluzie, excepția necompetenței materiale invocată de reprezentantul Ministerului Public va fi admisă, iar cauza va fi trimisă spre competentă soluționare Curții de Apel București, s

ecția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal.

Trimite cauza privind pe Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat în contradictoriu cu Biroul Electoral Central spre competentă soluționare la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 19 mai 2014.