ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 154/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 17 februarie 2005 și precizată prin cererile depuse la 30 martie 2005 și la 15 iunie 2005, reclamanta Asociația C.F. a solicitat obligarea pârâtului Guvernul României să-i răspundă la petiția înregistrată la 28 decembrie 2004 și prin care a cerut comunicarea informațiilor de interes public privind fondurile destinate românilor din nordul Bucovinei. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că scopul statutar al asociației include și sprijinul cultural către românii din nordul Bucovinei, ceea ce justifică obținerea informațiilor de interes public solicitate pârâtului în baza Legii nr. 544/2001, însă cererea sa nu a fost soluționată în termenul legal de 30 de zile de la înregistrarea petiției.

Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința nr. 226 din 15 iunie 2005, prin care a admis acțiunea și a obligat pârâtul să răspundă cererii reclamantei din data de 23 decembrie 2004. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că este întemeiată cererea formulată de reclamantă, în baza Legii nr. 544/2001, pentru că pârâtul nu a comunicat informațiile de interes public solicitate și nici refuzul motivat de comunicarea acestora. Împotriva acestei sentințe și în termen legal, a declarat recurs, pârâtul Guvernul României, solicitând casarea hotărârii în baza art. 304 pct. 3 și 9 C. proc. civ. În primul motiv de recurs, s-a invocat necompetența materială a instanței de fond, cu motivarea că, litigiul s-a judecat în baza Legii nr. 544/2001, care în art. 22 prevede expres competența tribunalului, astfel încât hotărârea Curții de Apel Suceava a fost pronunțată cu încălcarea competenței altei instanțe.

În temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentul a criticat soluția dată excepției privind lipsa calității sale procesuale pasive și a susținut că instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile constituționale și ale Legii nr. 90/2001, deoarece s-a constatat calitatea procesuală a Guvernului României, ca organ deliberativ, fără a se avea în vedere că pentru soluționarea petițiilor adresate Primului-Ministru funcționează Cancelaria Primului-Ministru, ca structură cu personalitate juridică. Analizând actele și lucrările dosarului, în raport și cu dispozițiile art. 304 și 304 1 C. proc. civ., va admite prezentul recurs pentru următoarele considerente: Acțiunea formulată de reclamantă are ca obiect comunicarea unor informații de interes public și instanța de fond a calificat corect natura litigiului, stabilind că în cauză sunt incidente dispozițiile Legii nr. 544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public.

Deși reclamanta a indicat ca temei juridic al cererii sale, și art. 1 din Legea nr. 29/1990, instanța de fond a reținut corect că informațiile solicitate sunt de interes public și că, procedura de comunicare a acestora este reglementată de Legea nr. 544/2001, ca lege specială. De altfel, și petiția înregistrată la Guvernul României, la 28 decembrie 2004, a fost formulată de reclamantă în baza Legii nr. 544/2001, așa după cum rezultă din copia depusă la dosar. Față de cauza juridică a pricinii, se constată, însă, că este nelegală, hotărârea instanței de fond, care a fost pronunțată cu încălcarea competenței instanței prevăzută expres în legea specială.

Potrivit art. 22 din Legea nr. 544/2001, persoana care se consideră vătămată în drepturile sale prevăzute de această lege, poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice. În consecință, instanța de fond nu a avut în vedere dispozițiile legii speciale referitoare la competența materială și a apreciat greșit că sunt aplicabile normele generale de competență în materie de contencios administrativ, cuprinse în art. 3 C. proc. civ. Pentru considerentele expuse, Curtea va admite prezentul recurs și în baza art. 304 pct. 3 și art. 313 C. proc. civ., va casa hotărârea atacată și va trimite cauza, spre competentă soluționare, la Tribunalul Suceava.

În raport cu soluția dată acestui prim motiv de casare, nu se mai impune a fi examinate celelalte critici formulate în recurs și care urmează a fi avute în vedere la judecarea cauzei de către tribunal, competent să se pronunțe în primă instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Guvernul României împotriva sentinței civile nr. 226 din 15 iunie 2005 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza, spre competentă soluționare, la Tribunalul Suceava. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 ianuarie 2006.