ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1354/2016
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1354/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 1354/2016
Asupra cauzei
penale de față, constată următoarele:
Prin Decizia penală
nr. 2318 din 01 iulie 2013, pronunțată de Înalta Curte de
Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/99/2009*,
s-au dispus următoarele:
A admis recursurile
declarate de inculpații
A.
și
B.
împotriva
Deciziei
penale
nr.
114 din 21 iu
nie 2012
a Curții de Apel Iași,
secția penală
și
pentru
cauze
cu
minori
.
A casat în parte
decizia penală atacată și în parte sentința penală
nr.
135 din 04
martie 2011 a Tribunalului Iași și în rejudecare:
A înlăturat
sporul de 2 ani închisoare aplicat la pedeapsa rezultantă privind pe
inculpatul
A.
și a
dispus ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 11 ani închisoare.
A menținut
revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani
închisoare, astfel că în final inculpatul va executa pedeapsa de 14 ani
închisoare.
A înlăturat
sporul de 2 ani închisoare aplicat la pedeapsa rezultantă privind pe
inculpatul
B.
și a
dispus ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 8 ani închisoare.
A menținut
celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.
A respins ca
nefondate recursurile declarate de inculpații
C.
,
D.
,
E.
,
F.
,
G.
,
H.
,
I.
și
J.
împotriva
aceleași decizii penale.
A obligat
recurenții inculpați
C.
,
D.
,
E.
,
F.
,
G.
,
H.
,
I.
și
J.
la plata
sumei de câte 500 lei cu titlu de
cheltuieli judiciare către stat, din
care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariul cuvenit
apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Onorariul
parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru
recurentul inculpat
A.
, în sumă de 50 lei, se va plăti
din fondul Ministerului Justiției.
Onorariul cuvenit
apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat
B.
, în
sumă de 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Împotriva acestei
sentințe a formulat contestație la executare condamnatul
A.
, la data de
21
iunie
2016,
invocând dispozițiile
art.
598
alin. (1)
lit. c)
N.C.P.P.
raportat la
art.
370
alin. (5)
și
art.
406
N.C.P.P.
, solicitând
admiterea contestației la executare astfel cum a fost formulată
întrucât copia minutei
Deciziei nr.
2318 din 1 iulie 2013
a Înalta Curte de Casație și Justiție nu era semnată de cei
trei judecători care au format completul de judecată.
Analizând
contestația formulată de contestatorul
A.
, Înalta
Curte constată că este nefondată.
Potrivit
art.
598
lit. c)
C. proc.
pen.
contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face
când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se
execută sau vreo împiedicare la executare.
Astfel,
împiedicările la executare trebuie să se datoreze unor cauze legale
prin care nu se poate pune în executare hotărârea sau nu poate continua
executarea acesteia.
Prin urmare, lipsa de
precizie a dispozitivului hotărârii, caracterul său echivoc pot
justifica formularea unei contestații la executare.
Or, în speța
dedusă judecății, comunicarea deciziei atacate s-a făcut în
conformitate cu dispozițiile
art.
407
N.C.P.P.
, în sensul
că inculpatului
A.
, printre alții, i s-a comunicat o copie
a minutei hotărârii care, evident, nu avea cum să fie semnată de
către cei trei judecători care au format completul de judecată.
Pe de altă
parte, motivul invocat de contestator nu vizează vreo nelămurire a
hotărârii pe care o execută sau vreo împiedicare la executare.
În
consecință, Înalta Curte constată că motivul invocat de
contestator nu se subsumează cazului de contestație la executare
prevăzut de
art.
598
lit. c)
C. proc.
pen.
și, prin urmare, constatând că nu s-a ivit nicio nelămurire cu
privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la
executare, va respinge, ca nefondată, contestația formulată de
contestatorul
A.
împotriva
Deciziei
penale
nr.
2318 din 01
iulie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și
Justiție,
secția penală
, în
Dosarul nr.
x
/99/2009*.
În temeiul
art.
275
alin. (2)
C. proc.
pen.
,
va fi obligat contestatorul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondată, contestația la executare formulată de contestatorul A.
împotriva Deciziei penale nr. 2318 din 01 iulie 2013, pronunțată de
Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în
Dosarul nr. x/99/2009*.
Obligă contestatorul
la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul
cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 130 lei,
rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi, 21 octombrie 2016.