ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1184/2016

Decizia nr. 1184/2016

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 56 din 23 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în temeiul art. 585 C. pen. s-a admis cererea de contopire a pedepselor, formulată de petenta - condamnată A., deținută în Penitenciarul de Femei Tîrgșor.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 8 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 539 din 22 decembrie 2011 a Curții de Apel București secția I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 927 din 18 martie 2012 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, astfel cum a fost modificată prin sentința penală nr. 52 din 24 februarie 2014 a Curții de Apel Ploiești în aplicarea art. 6 din N.C.P., în pedepsele componente de:

- 1 (un) an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen. anterior;

- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen. anterior;

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen. anterior;

- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen. anterior;

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1)-(3) C. pen. anterior;

- 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1)-(3) și (5) C. pen. anterior, redusă la 5 ani conform sentința penală nr. 52 din 24 februarie 2014 a Curții de Apel Ploiești în aplicarea art. 6 din N.C.P.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 (un) an și 4 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 74/F din 22 aprilie 2015 a Curții de Apel București secția II-a penală, definitivă prin decizia penală nr. 447 din 03 decembrie 2015 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, în pedepsele componente de:

- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.;

- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă la înșelăciune, prev. de art. 48 rap. la art. 32 și 244 alin. (2) C. pen.

În baza art. 40 rap. la art. 39 lit. b) C. pen. s-au contopit toate aceste pedepse în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, la care s-a adăugat 1/3 din totalul celorlalte pedepse (din 12 ani și 6 luni închisoare), urmând ca petenta condamnată să execute o pedeapsă rezultantă de 9 ani și 2 luni închisoare.

S-au menținut pedepsele complementare și accesorii, precum și restul dispozițiilor sentințelor penale ale căror pedepse au fost contopite.

S-a dedus din pedeapsa rezultantă perioada executată de la 19 martie 2013 la zi.

S-au anulat mandatele de executare emise în baza sentințelor penale susmenționate și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare al pedepsei.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel București a reținut că prin sentința penală nr. 43/F din 08 martie 2016 a curții de Apel București, secția I penală, a fost declinată cererea de contopire pedeapsă formulată de condamnata A., deținută în Penitenciarul Târgșor, în favoarea Curții de Apel Ploiești, cu motivarea că locul de deținere este în raza acestei instanțe.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția I penală, petenta condamnată A., deținută în Penitenciarul Târgșor a solicitat contopirea pedepsei de 1 (un) an și 4 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 74/F din 22 aprilie 2015 a Curții de Apel București, secția II-a penală, definitivă prin Decizia penală nr. 447 din 03 decembrie 2015 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, cu pedeapsa de 8 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 539 din 22 decembrie 2011 a Curții de Apel București secția I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 927 din 18 martie 2012 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, astfel cum a fost modificată prin sentința penală nr. 52 din 24 februarie 2014 a Curții de Apel Ploiești.

În dovedirea cererii au fost depuse la dosarul cauzei copia sentinței penale nr. 74/F din 22 aprilie 2015 pronunțată în Dosarul nr. x/2/2012 al Curții de Apel București, secția a II-a penală, modificată prin Decizia penală nr. 447 din 03 decembrie 2015 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, secția penală, și Copia sentinței penale nr. 539 din 22 decembrie 2011 a Curții de Apel București, secția I penală.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a reținut următoarele:

Prin sentința penală nr. 539 din 22 decembrie 2011 a Curții de Apel București, secția I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 927 din 18 martie 2012 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, petenta A. a fost condamnată, astfel:

- 1 (un) an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen. anterior;

- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen. anterior;

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen. anterior;

- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen. anterior;

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1)-(3) C. pen. anterior;

- 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1)-(3) și (5) C. pen. anterior.

În baza art. 33, 34 C. pen. anterior au fost contopite aceste pedepse în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și pe care o va executa condamnata.

Din considerentele acestei sentințe rezultă că infracțiunile au fost comise de condamnată în perioada 2005-2006.

Ulterior petenta a fost condamnată la pedeapsa rezultantă de 1 (un) an și 4 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 74/F din 22 aprilie 2015 a Curții de Apel București, secția II-a penală, definitivă prin Decizia penală nr. 447 din 03 decembrie 2015 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, pedeapsă rezultantă compusă din următoarele pedepse:

- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.;

- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă la înșelăciune, prev. de art. 48 rap. la art. 32 și 244 alin. (2) C. pen.

Infracțiunile reținute prin această sentință penală au fost comise de petentă în perioada anilor 2005-2009.

Având în vedere că infracțiunile pentru care a fost condamnată petenta A. au fost săvârșite înainte de rămânerea definitivă a vreuneia dintre cele două sentințe penale evocate, Curtea a considerat că sunt îndeplinite condițiile concursului de infracțiuni, așa cum este reglementat în ambele coduri penale pe parcursul cărora s-au derulat procesele penale, motiv pentru care cererea de contopire pedepse a fost admisă.

S-a menționat că prin sentința penală nr. 52 din 24 februarie 2014 a Curții de Apel Ploiești, definitivă prin Decizia penală nr. 960 din 17 martie 2014 Înaltei Curții de Casație și Justiție, în baza art. 23 din Legea nr. 255/2013, a fost admisă contestația la executare, împotriva sentința penală nr. 539 din 22 decembrie 2011 a Curții de Apel București, secția I penală, a fost descontopită pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare, în pedepsele componente, și apoi, în aplicarea art. 6 din N.C.P., a fost redusă numai pedeapsa de 10 ani aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1)-(3) și (5) C. pen. anterior, la 5 ani închisoare, prev. de art. 244 alin. (2) din N.C.P.

În continuare, în baza art. 38 și 39 lit. b) C. pen. au fost contopite toate pedepsele aplicate sentința penală nr. 539 din 22 decembrie 2011 a Curții de Apel București, secția I penală, în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, la care s-a adăugat 1/3 din totalul celorlalte pedepse, rezultând în final o pedeapsă de 8 ani și 6 luni închisoare.

Având în vedere că inculpata a beneficiat de aplicarea legii penale mai favorabile, conform art. 6 din N.C.P., cu consecința reducerii pedepsei rezultante de la 10 ani închisoare la 8 ani și 6 luni închisoare, Curtea a considerat că în speță se impune aplicarea tratamentului penal al concursului de infracțiuni tot din această lege, respectiv disp. art. 40 alin. (2) rap. la art. 39 lit. b), în condițiile în care și după contopirea tuturor pedepselor suferite pedeapsa rezultantă este mai mică de 10 ani închisoare, astfel cum ar reieși conform legii vechi.

Împotriva acestei sentințe a formulat contestație condamnata A. apreciind că în cauză se impunea contopirea pedepselor potrivit dispozițiilor legii vechi.

Examinând contestația formulată în cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție o apreciază ca fiind nefondată, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte constată că prin sentința penală nr. 539 din 22 decembrie 2011 a Curții de Apel București, secția I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 927 din 18 martie 2012 a Înaltei Curții de Casație și Justiție petenta A. a fost condamnată, astfel:

- 1 (un) an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen. anterior;

- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen. anterior;

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen. anterior;

- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen. anterior;

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1)-(3) C. pen. anterior;

- 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1)-(3) și (5) C. pen. anterior.

În baza art. 33,34 C. pen. anterior au fost contopite aceste pedepse în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, infracțiunile fiind comise de condamnată în perioada 2005-2006.

Ulterior, prin sentința penală nr. 74/F din 22 aprilie 2015 a Curții de Apel București, secția II-a penală, definitivă prin Decizia penală nr. 447 din 03 decembrie 2015 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, inculpata A. a fost condamnată la pedeapsa rezultantă de 1 (un) an și 4 luni închisoare, pedeapsă rezultantă compusă din următoarele pedepse:

- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.;

- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă la înșelăciune, prev. de art. 48 rap. la art. 32 și 244 alin. (2) C. pen.

Infracțiunile reținute prin această sentință penală au fost comise de petentă în perioada anilor 2005-2009.

Se mai reține că prin sentința penală nr. 52 din 24 februarie 2014 a Curții de Apel Ploiești, definitivă prin Decizia penală nr. 960 din 17 martie 2014 Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza art. 23 din Legea nr. 255/2013, a fost admisă contestația la executare, împotriva sentinței penale nr. 539 din 22 decembrie 2011 a Curții de Apel București, secția I penală, a fost descontopită pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare, în pedepsele componente, și apoi, în aplicarea art. 6 din N.C.P., a fost redusă numai pedeapsa de 10 ani aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1)-(3) și (5) C. pen. anterior, la 5 ani închisoare, prev. de art. 244 alin. (2) din N.C.P.

În continuare, în baza art. 38 și 39 lit. b) C. pen. au fost contopite toate pedepsele aplicate prin sentința penală nr. 539 din 22 decembrie 2011 a Curții de Apel București, secția I penală, în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, la care s-a adăugat 1/3 din totalul celorlalte pedepse, rezultând în final o pedeapsă de 8 ani și 6 luni închisoare.

Potrivit art. 40 alin. (2) C. pen. dispozițiile art. 39 se aplică și în cazul în care, după ce o hotărâre de condamnare a rămas definitivă, se constată că cel condamnat mai suferise o condamnare definitivă pentru o infracțiune concurentă.

În conformitate cu art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. în caz de concurs de infracțiuni, se stabilește pedeapsa pentru fiecare infracțiune în parte și se aplică pedeapsa, după cum urmează: b) când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.

Inculpata a solicitat contopirea pedepselor conform V.C.P.

Înalta Curte constată că procesul de contopire a pedepselor realizat prin sentința penală nr. 52 din 24 februarie 2014 a Curții de Apel Ploiești, a fost efectuat potrivit N.C.P., pedeapsa de 10 ani închisoare fiind descontopită în pedepse componente, apoi, urmare a aplicării art. 6 din N.C.P., a fost redusă pedeapsa de 10 ani aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1)-(3) și (5) C. pen. anterior, la 5 ani închisoare, prev. de art. 244 alin. (2) din N.C.P., ulterior, contopirea tuturor pedepselor realizându-se prin raportare la N.C.P.

De asemenea, pedepsele aplicate prin sentința penală nr. 74/F din 22 aprilie 2015 a Curții de Apel București, secția II-a penală, au fost stabilite conform noilor dispoziții penale, iar contopirea acestora s-a realizat în contextul acelorași dispoziții din N.C.P.

În acest sens, se reține că legea aplicabilă în prezenta speță cu privire la contopirea pedepselor concurente o reprezintă legea nouă, contopirea realizată în baza legii noi intrând în puterea lucrului judecat în cazul sentinței penale nr. 74/F din 22 aprilie 2015 și fiind impusă cu necesitate de aplicarea globală a legii penale în cazul sentinței penale nr. 539 din 22 decembrie 2011.

Astfel, se constată că în cauză se impune descontopirea pedepsei rezultante de 8 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 539 din 22 decembrie 2011 a Curții de Apel București, secția I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 927 din 18 martie 2012ustiție a Înaltei Curții de Casație și Justiție, astfel cum a fost modificată prin sentința penală nr. 52 din 24 februarie 2014 a Curții de Apel Ploiești în aplicarea art. 6 din N.C.P., în pedepsele componente de:

- 1 (un) an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen. anterior;

- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen. anterior;

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen. anterior;

- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen. anterior;

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1)-(3) C. pen. anterior;

- 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1)-(3) și (5) C. pen. anterior, redusă la 5 ani conform sentinței penale nr. 52 din 24 februarie 2014 a Curții de Apel Ploiești în aplicarea art. 6 din N.C.P.

De asemenea, se impune descontopirea pedepsei rezultante de 1 (un) an și 4 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 74/F din 22 aprilie 2015 a Curții de Apel București, secția II-a penală, definitivă prin Decizia penală nr. 447 din 03 decembrie 2015 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, în pedepsele componente de:

- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.;

- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă la înșelăciune, prev. de art. 48 rap. la art. 32 și 244 alin. (2) C. pen.

În final, se impune contopirea tuturor pedepselor în conformitate cu dispozițiile art. 40 raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, la care se adaugă 1/3 din totalul celorlalte pedepse (din 12 ani și 6 luni închisoare), urmând ca petenta condamnată să execute o pedeapsă rezultantă de 9 ani și 2 luni închisoare.

Pentru considerentele expuse, constatând ca fiind legală și temeinică sentința penală atacată, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca nefondată, contestația declarată de condamnata A. împotriva sentinței penale nr. 56 din 23 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie

.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația declarată de condamnata A. împotriva sentinței penale nr. 56 din 23 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă contestatoarea condamnată la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 130 lei rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 21 septembrie 2016.