ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2556/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la

data de 23 ianuarie 2006, pe rolul Tribunalului Cluj, reclamantul N.I., în

contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca, a solicitat

anularea dispoziției nr. 36 din 5 mai 2006 emisă de Primarul municipiului Cluj,

să fie obligat pârâtul să-i restituie în natură terenul în suprafață de 864 mp,

situat în Cluj-Napoca, înscris actualmente în C.F. Cluj-Napoca.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a învederat că imobilul cu nr. top 14754 compus din casă din cărămidă

și teren situat în Cluj-Napoca, a fost proprietatea numitei D.M., care i l-a

donat, fără însă să se intabuleze dreptul său în cartea funciară.

În anul 1983 imobilul a fost

expropriat fără plata vreunei despăgubiri iar construcția a fost demolată în

vederea realizării pe teren a unor blocuri de locuințe.

Construcțiile planificate nu

au mai fost însă realizate, astfel încât la acest moment terenul este liberă și

poate fi restituit.

A mai arătat că după anul

1990 pentru suprafața de 144 mp, a obținut restituirea prin ordin al

prefectului, iar pentru restul terenului a formulat notificare în temeiul Legii

nr. 10/2001, însă cum nu a obținut soluționarea notificării a formulat prezenta

acțiune.

Prin sentința nr. 444 din 4

mai 2006 pronunțată de Tribunalul Cluj, secția civilă, s-a admis în parte

acțiunea reclamantului N.I. împotriva pârâtului Primarul municipiului

Cluj-Napoca anulându-se dispoziția nr. 36 din 5 ianuarie 2006 emisă de pârât,

fiind obligat să emită o altă dispoziție prin care să soluționeze pe fond

notificarea nr. 1366 din 5 decembrie 2001, formulată de reclamant în temeiul

Legii nr. 10/2001.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut, în esență, că reclamantul și-a dovedit calitatea de

persoană îndreptățită, întrucât numita D.M., moștenitoarea proprietarei tabulare

B.B. a înțeles să cesioneze reclamantului dreptul de a obține măsuri

reparatorii, în acest sens valorificând oferta de donație, în virtutea

principiului conversiunii actelor juridice.

Pe de altă parte, instanța

de fond a mai reținut că Primăria propunând atribuirea unei porțiuni din teren

în favoarea reclamantului, i-a reținut acestuia calitatea de persoană

îndreptățită.

Împotriva acestei hotărâri,

pârâtul primarul municipiului Cluj-Napoca a declarat apel, cu motivarea că

greșit s-a reținut calitatea reclamantului de persoană îndreptățită întrucât

eroarea Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, în această privință, nu

poate fi menținută și în prezenta cauză.

A mai susținut că, oferta de

donație întocmită de numita D.M., nefiind urmată de acceptarea reclamantului,

în forma cerută de lege, nu este valabilă și mai mult, la acea dată imobilul nu

se afla în patrimoniul donatoarei, astfel că în speță se impune admiterea

excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului.

Prin decizia nr. 380/A din

16 octombrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și

asigurări sociale, a fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul primarul

municipiului Cluj-Napoca împotriva sentinței civile nr. 444 din 4 mai 2006 a

Tribunalului Cluj-Napoca.

Pentru a decide astfel,

instanța de apel a reținut că deși oferta de donație nu a fost urmată de

acceptarea reclamantului în aceeași formă autentică, valorează ca cesiune

perfect valabilă a drepturilor numitei D.M., în virtutea principiului

conversiunii actelor juridice.

De altfel, acceptarea

donației și transferul dreptului de proprietate la reclamant, nici nu mai era

cu putință, donația rămânând fără obiect, câtă vreme, Statul Român în data de 1

august 1997 și-a intabulat ulterior dreptul de proprietate în C.F. Cluj-Napoca

sub B 6, cu titlu de expropriere în baza Decretului nr. 32/1983 (fila 47 dosar

fond).

Împotriva acestei decizii, primarul

municipiului Cluj-Napoca a declarat recurs, invocând motivele prevăzute de art.

304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., susținând că, instanța nu a fost legal investită

să aprecieze dacă, cu ocazia reconstituirii drepturilor ce emană din Legea nr. 18/1991

reclamantul a fost sau nu persoană îndreptățită. Oricum drepturile conferite de

Legea nr. 18/1991 nu conduc la concluzia că acea persoană se bucură de aceleași

drepturi și în sensul Legii nr. 10/2001.

Din probațiunea administrată

în cauză rezultă că, imobilul în litigiu a fost preluat în proprietatea

Statului Român în baza Decretului de expropriere nr. 32/1983, cu plata

despăgubirilor legale către B.V. și B.B.

În baza ofertei de donație

autentificată sub nr. 19256/1995 de către Notariatul de Stat Județean Cluj

numita D.M. a donat imobilul reclamantului, fără a avea în vedere faptul că la

acea dată imobilul nu mai era în patrimoniul donatarei.

Donația nefiind acceptată în

forma cerută de lege, este lovită de nulitate. În consecință, reclamantul nu

are calitate procesuală activă, motiv pentru care a solicitat admiterea

recursului așa cum a fost formulat.

Recursul nu este întemeiat.

Imobilul în litigiu a fost

proprietatea numitei D.M., fiind expropriat în baza Decretului nr. 32/1983, cu

plata despăgubirilor legale.

În baza certificatului de

moștenitor nr. 1965 din 20 septembrie 1994, asupra imobilului se intabulează

dreptul de proprietate în favoarea numitei D.M.

Prin oferta de donație

autentificată sub nr. 19256/1995 de către Notariatul de Stat Județean Cluj, D.M.

donează imobilul fratelui său, respectiv reclamantului N.I.

Prin declarația autentică

din data de 4 mai 2006 (fila 74 dosar fond) D.M. a arătat că înțelege să

mențină oferta de donație făcută fratelui său.

Donația nu a fost acceptată

în forma prevăzută de lege întrucât Statul Român a cerut înscrierea mențiunii

privind exproprierea imobilului.

Sub acest aspect în mod

corect ambele instanțe au reținut că oferta de donație, nefiind urmată de

acceptarea reclamantului în aceeași formă autentică nu valorează ca act de

donație, dar în virtutea principiului conversiunii actului juridic, D.M.

persoană îndreptățită la măsuri reparatorii i-a cesionat reclamantului

drepturile acesteia.

Conversiunea actului juridic

înseamnă considerarea manifestării de voință în sensul în care reprezintă un

act juridic valabil, iar nu numai în sensul în care reprezintă un act juridic

lovit de nulitate.

Manifestarea de voință este

calificată astfel ca fiind echivalentă unui anumit act juridic, dând eficiență

realizării scopului urmărit, respectiv de a obține măsuri reparatorii pentru

imobilul expropriat.

Față de cele expuse

reclamantul își legitimează calitatea de persoană îndreptățită la măsuri

reparatorii pentru imobilul în litigiu.

De altfel, prin dispoziția

nr. 3183 din 7 februarie 2007, emisă de primarul municipiului Cluj-Napoca s-a

propus acordarea de despăgubiri pentru imobilul în litigiu.

În consecință, în temeiul art.

312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat de primarul municipiului

Cluj-Napoca împotriva deciziei nr. 380/A din 16.10.2006 pronunțată de Curtea de

Apel Cluj, secția civilă, va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de

primarul municipiului Cluj-Napoca împotriva deciziei nr. 380/A din 16 octombrie

2006 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări

sociale, pentru minori și familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 martie2007.