ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3305/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 384/PI din 14 decembrie 2005, Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamanta SC I.T. SRL Arad împotriva pârâților Ministerului Finanțelor Publice și Comisia pentru autorizarea antrepozitelor fiscale și a importatorilor de produce accizabile supuse marcării, a dispus anularea deciziilor nr. 242 din 22 iulie 2005 și nr. 265 din 24 august 2005, emise de pârâți și i-a obligat pe aceștia să plătească reclamantei, suma de 595 RON, cheltuieli de judecată. Pentru a hotărî astfel, a reținut în esență că, deciziile emise de pârâte sunt nelegale, având în vedere că reclamanta îndeplinește condițiile prevăzute de art. 180 și 183 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, pentru obținerea autorizației de antrepozit fiscal.

A mai reținut că suprafața de teren deținută de reclamantă asigură garanții pentru desfășurarea corespunzătoare a activității economice pentru societățile comerciale care funcționează la adresa reclamantei și că, la inventarul efectuat în data de 26 iunie 2005, în prezența organelor Gărzii Financiare, nu s-a descoperit nici o lipsă la stocul înregistrat, iar discrepanțele constatate între situația scriptică și cea faptică la depozitul societății cu ocazia controlului efectuat în data de 11 iulie 2005, precum și listele de inventar urmau să fie depuse la organul de control până la data de 15 iulie 2005. A mai reținut că prin decizia nr. 003 din 10 februarie 2004, emisă de Ministerul Finanțelor Publice și Comisia pentru autorizarea antrepozitelor fiscale și a importatorilor de produce accizabile supuse marcării, s-a revocat autorizația de antrepozit fiscal nr. 185 din 23 decembrie 2003, emisă în favoarea reclamantei, autorizație de antrepozit fiscal care a mai fost revocată și prin decizia nr. 242 din 22 iulie 2005, contestată de reclamantă în prezenta cauză.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Arad, în nume propriu și în reprezentarea Ministerului Finanțelor Publice - Comisia pentru autorizarea antrepozitelor fiscale și a importatorilor de produce accizabile supuse marcării, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea recursului se arată că prima instanță a pronunțat o hotărâre nelegală, apreciind că societatea reclamantă îndeplinește condițiile prevăzute de dispozițiile Legii nr. 571/2003, pentru obținerea autorizației de antrepozit fiscal, starea de fapt constatată de organele de control fiind contrară. De asemenea, reclamanta a încălcat și dispozițiile privind obligația de a raporta autorității fiscale, orice pierdere, lipsă sau neregularitate cu privire la produsele accizabile.

Recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Arad, în reprezentarea Ministerului Finanțelor Publice, va fi admis pentru următoarele considerente: Prin decizia nr. 242 din 22 iulie 2005, Comisia pentru autorizarea antrepozitelor fiscale și a importatorilor de produse accizabile supuse marcării a dispus revocarea autorizației de antrepozit fiscal emisă reclamantei SC I.T. SRL, filiala Arad, pentru nerespectarea de către aceasta a prevederilor art. 180 lit. b), art. 183 lit. c) și lit. b) și a art. 197 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum și cele ale art. 190 alin. (1) lit. o) din O.G. nr. 92/2003, republicată. Potrivit art. 180 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, printre condițiile de autorizare, la lit. b) se arată că „locul este amplasat, construit și echipat astfel încât să se prevină scoaterea produselor accizabile din acest loc, fără plata accizelor”.

Urmare a verificărilor efectuate de organele de control din cadrul A.C.F. Arad, prin procesul-verbal încheiat la data de 11 iulie 2005, s-a constatat un minus de inventar la alcoolul etilic rafinat, în cantitate de 25.331 grdall. Datorită acestui minus la inventar, care demonstrează că au fost scoase din depozit, produse accizabile fără plata accizelor, organul de control a propus revocarea autorizației de antrepozit fiscal, în temeiul art. 185 alin. (3) din Legea nr. 571/2003.

Referitor la susținerile reclamantei potrivit cărora art. 237 C. fisc., prevede obligativitatea depunerii listelor de inventariere întocmite pentru stocurile de materii-prime și produse finite până la data de 15 ale fiecărei luni, pentru luna precedentă, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 183 lit. c) C. fisc., potrivit cărora „orice antrepozitar autorizat are obligația de a ține evidențe exacte și actualizate cu privire la materiile prime, lucrările în derulare și produsele accizabile finite, produse sau primite în antrepozitele fiscale și expediate din antrepozitele fiscale și să prezinte evidențele corespunzătoare, la cererea autorităților fiscale”.

Din interpretarea prevederilor acestui text, coroborate cu dispozițiile art. 163 lit. c) C. fisc., potrivit cărora antrepozitul fiscal este locul aflat sub controlul autorității fiscale competente, unde produsele accizabile sunt produse transformate, deținute, primite sau expediate în regim suspensiv de către antrepozitarul autorizat, în exercițiul activității, în anumite condiții prevăzute în prezentul titlu și de norme, rezultă că termenele menționate la art. 237, nu exonerează antrepozitarii autorizați de îndeplinirea obligațiilor menționate la art. 183 lit. c). Prin faptele sale, reclamanta a încălcat și dispozițiile art. 183 lit. h) din Legea nr. 571/2003, antrepozitarul având obligația să cerceteze și să raporteze autorităților fiscale competente, orice pierdere, lipsă sau neregularitate cu privire la produsele accizabile.

De asemenea, prin scoaterea din antrepozitul fiscal a produselor accizabile fără plata accizelor, societatea s-a sustras de la plata accizelor, încălcând și prevederile art. 197 alin. (1) din Legea nr. 571/2003, potrivit cărora antrepozitarul autorizat răspunde pentru calcularea corectă și plata la termenul legal a accizelor către bugetul de stat și pentru depunerea la termenul legal a declarațiilor de accize la autoritatea competentă. Având în vedere cele mai sus expuse, se va admite recursul declarat de pârâtă, în numele Ministerului Finanțelor și se va modifica sentința atacată, în sensul respingerii, ca nefondate, a acțiunii formulată de societatea comercială. Cu privire la recursul formulat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Arad, în nume propriu, întrucât aceasta nu a figurat ca parte în procesul de la instanța de fond, va fi respins ca fiind făcut de o persoană lipsită de calitate procesuală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Arad, pentru Ministerul Finanțelor Publice - Comisia pentru autorizarea antrepozitelor fiscale și a importatorilor de produce accizabile supuse marcării, împotriva sentinței civile nr. 384/PI din 14 decembrie 2005 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ. Modifică sentința atacată și în fond, respinge acțiunea introdusă de SC I.T. SRL Arad, ca nefondată. Respinge recursul formulat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Arad, în nume propriu, împotriva aceleiași sentințe pentru lipsă de calitate procesuală. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 octombrie 2006.