ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3305/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.

384/PI din 14 decembrie 2005, Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de

contencios administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamanta SC I.T. SRL

Arad împotriva pârâților Ministerului Finanțelor Publice și Comisia pentru

autorizarea antrepozitelor fiscale și a importatorilor de produce accizabile

supuse marcării, a dispus anularea deciziilor nr. 242 din 22 iulie 2005 și nr.

265 din 24 august 2005, emise de pârâți și i-a obligat pe aceștia să plătească reclamantei,

suma de 595 RON, cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, a

reținut în esență că, deciziile emise de pârâte sunt nelegale, având în vedere

că reclamanta îndeplinește condițiile prevăzute de art. 180 și 183 din Legea

nr. 571/2003 privind Codul fiscal, pentru obținerea autorizației de antrepozit

fiscal.

A mai reținut că suprafața

de teren deținută de reclamantă asigură garanții pentru desfășurarea

corespunzătoare a activității economice pentru societățile comerciale care

funcționează la adresa reclamantei și că, la inventarul efectuat în data de 26

iunie 2005, în prezența organelor Gărzii Financiare, nu s-a descoperit nici o

lipsă la stocul înregistrat, iar discrepanțele constatate între situația

scriptică și cea faptică la depozitul societății cu ocazia controlului efectuat

în data de 11 iulie 2005, precum și listele de inventar urmau să fie depuse la

organul de control până la data de 15 iulie 2005.

A mai reținut că prin

decizia nr. 003 din 10 februarie 2004, emisă de Ministerul Finanțelor Publice

și Comisia pentru autorizarea antrepozitelor fiscale și a importatorilor de

produce accizabile supuse marcării, s-a revocat autorizația de antrepozit

fiscal nr. 185 din 23 decembrie 2003, emisă în favoarea reclamantei,

autorizație de antrepozit fiscal care a mai fost revocată și prin decizia nr.

242 din 22 iulie 2005, contestată de reclamantă în prezenta cauză.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Arad, în

nume propriu și în reprezentarea Ministerului Finanțelor Publice - Comisia

pentru autorizarea antrepozitelor fiscale și a importatorilor de produce

accizabile supuse marcării, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului se

arată că prima instanță a pronunțat o hotărâre nelegală, apreciind că

societatea reclamantă îndeplinește condițiile prevăzute de dispozițiile Legii

nr. 571/2003, pentru obținerea autorizației de antrepozit fiscal, starea de

fapt constatată de organele de control fiind contrară.

De asemenea, reclamanta a

încălcat și dispozițiile privind obligația de a raporta autorității fiscale,

orice pierdere, lipsă sau neregularitate cu privire la produsele accizabile.

Recursul declarat de

Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Arad, în reprezentarea

Ministerului Finanțelor Publice, va fi admis pentru următoarele considerente:

Prin decizia nr. 242 din 22

iulie 2005, Comisia pentru autorizarea antrepozitelor fiscale și a

importatorilor de produse accizabile supuse marcării a dispus revocarea

autorizației de antrepozit fiscal emisă reclamantei SC I.T. SRL, filiala Arad,

pentru nerespectarea de către aceasta a prevederilor art. 180 lit. b), art. 183

lit. c) și lit. b) și a art. 197 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul

fiscal, precum și cele ale art. 190 alin. (1) lit. o) din O.G. nr. 92/2003,

republicată.

Potrivit art. 180 din Legea

nr. 571/2003 privind Codul fiscal, printre condițiile de autorizare, la lit. b)

se arată că „locul este amplasat, construit și echipat astfel încât să se

prevină scoaterea produselor accizabile din acest loc, fără plata accizelor”.

Urmare a verificărilor

efectuate de organele de control din cadrul A.C.F. Arad, prin procesul-verbal

încheiat la data de 11 iulie 2005, s-a constatat un minus de inventar la

alcoolul etilic rafinat, în cantitate de 25.331 grdall. Datorită acestui minus

la inventar, care demonstrează că au fost scoase din depozit, produse

accizabile fără plata accizelor, organul de control a propus revocarea

autorizației de antrepozit fiscal, în temeiul art. 185 alin. (3) din Legea nr.

571/2003.

Referitor la susținerile

reclamantei potrivit cărora art. 237 C. fisc.,  prevede obligativitatea

depunerii listelor de inventariere întocmite pentru stocurile de materii-prime

și produse finite până la data de 15 ale fiecărei luni, pentru luna precedentă,

în cauză sunt incidente dispozițiile art. 183 lit. c) C. fisc., potrivit cărora

„orice antrepozitar autorizat are obligația de a ține evidențe exacte și

actualizate cu privire la materiile prime, lucrările în derulare și produsele

accizabile finite, produse sau primite în antrepozitele fiscale și expediate

din antrepozitele fiscale și să prezinte evidențele corespunzătoare, la cererea

autorităților fiscale”.

Din interpretarea

prevederilor acestui text, coroborate cu dispozițiile art. 163 lit. c) C.

fisc., potrivit cărora antrepozitul fiscal este locul aflat sub controlul

autorității fiscale competente, unde produsele accizabile sunt produse

transformate, deținute, primite sau expediate în regim suspensiv de către antrepozitarul

autorizat, în exercițiul activității, în anumite condiții prevăzute în

prezentul titlu și de norme, rezultă că termenele menționate la art. 237, nu

exonerează antrepozitarii autorizați de îndeplinirea obligațiilor menționate la

art. 183 lit. c).

Prin faptele sale,

reclamanta a încălcat și dispozițiile art. 183 lit. h) din Legea nr. 571/2003,

antrepozitarul având obligația să cerceteze și să raporteze autorităților

fiscale competente, orice pierdere, lipsă sau neregularitate cu privire la

produsele accizabile.

De asemenea, prin scoaterea

din antrepozitul fiscal a produselor accizabile fără plata accizelor,

societatea s-a sustras de la plata accizelor, încălcând și prevederile art. 197

alin. (1) din Legea nr. 571/2003, potrivit cărora antrepozitarul autorizat

răspunde pentru calcularea corectă și plata la termenul legal a accizelor către

bugetul de stat și pentru depunerea la termenul legal a declarațiilor de accize

la autoritatea competentă.

Având în vedere cele mai sus

expuse, se va admite recursul declarat de pârâtă, în numele Ministerului

Finanțelor și se va modifica sentința atacată, în sensul respingerii, ca

nefondate, a acțiunii formulată de societatea comercială.

Cu privire la recursul

formulat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Arad, în nume

propriu, întrucât aceasta nu a figurat ca parte în procesul de la instanța de

fond, va fi respins ca fiind făcut de o persoană lipsită de calitate

procesuală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Arad, pentru Ministerul

Finanțelor Publice - Comisia pentru autorizarea antrepozitelor fiscale și a

importatorilor de produce accizabile supuse marcării, împotriva sentinței

civile nr. 384/PI din 14 decembrie 2005 a Curții de Apel Timișoara, secția

comercială și de contencios administrativ.

Modifică sentința atacată și

în fond, respinge acțiunea introdusă de SC I.T. SRL Arad, ca nefondată.

Respinge recursul formulat

de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Arad, în nume propriu,

împotriva aceleiași sentințe pentru lipsă de calitate procesuală.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 10 octombrie 2006.