ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2183/2015

Decizia nr. 2183/2015

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 43/F din 18 martie 2014, Curtea de Apel Brașov a admis acțiunea reclamantului A. și a anulat Raportul de evaluare nr. 18329/G/II din 24 aprilie 2013 emis de pârâta Agenția Națională de Integritate.

Împotriva acestei sentințe, în condițiile art. 483 C. proc. civ., pârâta Agenția Națională de Integritate a formulat recurs.

2.1. Motivele de casare

În susținerea recursului, recurenta-pârâtă a invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, solicitând casarea sentinței atacate și, rejudecând, respingerea în totalitate a acțiunii reclamantului.

2.2. Principalele argumente invocate

Susține recurenta că este nefondată susținerea primei instanțe cu privire la faptul că reprezentarea nu este într-o societate de interes local, ci într-una de interes regional.

Având în vedere obiectul de activitate al SC B. SA, modalitatea de înființare, unitățile administrativ-teritoriale în care prestează serviciile de alimentare cu apă și cele de canalizare, apreciază recurenta-pârâtă că societatea comercială nu și-a modificat caracterul de a fi una de interes local, în accepțiunea conferită de legiuitor prin Legea nr. 15/1990, aspect care rezultă și din împrejurarea că societatea a fost înființată de autoritățile administrației publice locale și nu poate opera decât pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale asociate, iar desemnarea reprezentantului acționarului în AGA se realizează în baza atribuțiilor prevăzute de art. 91 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 215/2001.

Astfel, faptul că, ulterior, SC B. SA asigură furnizarea/prestarea serviciului de utilități publice pe raza de competență a unităților administrativ-teritoriale asociate nu-i schimbă calitatea de societate comercială de interes local.

Potrivit Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, în urma aderării României la structurile Uniunii Europene, aceasta s-a angajat să adopte și să implementeze structural politicile comunitare cu privire la dezvoltarea locală și națională. În acest sens au fost adoptate sau asimilate unele măsuri, printre care se numără și cele cu privire la înființarea unor structuri menite să asigure o eficiență în absorbția de fonduri necesare pentru implementarea respectivelor proiecte, aceste demersuri trebuind realizate în concordanță cu principiile comunitare privind transparența, subsidiaritatea, legitimitatea, securitatea juridică.

În acest sens, pentru dezvoltarea accelerată și viabilă, se are în vedere asocierea unor unități administrativ-teritoriale, astfel încât să existe capacitatea de a dezvolta programe sustenabile din punct de vedere tehnic și economic. Aceste asociații reprezintă o înțelegere a unităților administrativ-teritoriale, din care reies drepturi și obligații cu privire la adoptarea unor mecanisme de prestări servicii la nivelul fiecărei unități administrative. O unitatea administrativ-teritorială devine membră a unei astfel de asociații în vederea reprezentării propriilor interese. Acestea sunt înființare ca și societăți comerciale, prestatoare de servicii publice la nivel local al fiecărei unități administrative, luând în considerare prevederile legale cu privire la societățile comerciale.

La data adoptării Legii nr. 161/2003, legiuitorul a avut în vedere implementarea unor măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri pentru prevenirea și sancționarea corupției, fiind clar în stabilirea cazurilor de incompatibilități în privința aleșilor locali, unul dintre acestea fiind calitatea de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților de interes local și național. Or, în acest caz, participarea la o asociație de dezvoltare intercomunitară ce servește mai multe unități administrativ-teritoriale este realizată din nevoie unui interes local, care împreună cu celelalte interese locale asociative stabilesc un cadru general comun, cu caracter regional din punct de vedere geografic.

Chiar dacă societatea comercială respectivă nu se află sub controlul exclusiv al Județului Brașov, este sub autoritatea tuturor unităților administrativ-teritoriale acționare, deci și sub autoritatea Județului Brașov, reprezentanții în AGA având mandat de reprezentare a propriilor interese locale, astfel că nu există nicio diferență, din acest punct de vedere, între societățile comerciale înființate de o singură autoritate locală și cele la care acționari sunt mai multe unități administrativ-teritoriale.

Prin prisma prevederilor constituționale și ale legilor organice, organizarea administrativ-teritorială a României nu are în vedere regiunea, ca și unitate administrativ-teritorială, iar celelalte entități (comuna, municipiul, orașul, județul) beneficiază de autorități executive și deliberative. Prin urmare, prin caracterul autonom al acestora, se stabilesc asocieri sau acorduri mânate de interesul local.

Plecând de la calitatea de acționar la SC B. SA a unității administrativ-teritoriale, se constată că există un caz de incompatibilitate de natura celui reglementat la art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003, întrucât Consiliul Județean Brașov avea posibilitatea de a desemna un reprezentant al său în AGA SC B. SA doar în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 91 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 215/2001, potrivit căruia consiliul județean "d) exercită, în numele județului, toate drepturile și obligațiile corespunzătoare participațiilor deținute la societăți comerciale sau regii autonome, în condițiile legii".

Prin întâmpinarea formulată, intimatul-reclamant A. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, susținând, în esență, că operatorul regional B. SA Sibiu nu este o societate de interes local, nefiind, astfel îndeplinite condițiile prevăzute de art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003.

4.1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în Completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 26 noiembrie 2014, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea din 18 februarie 2015, Completul de filtru a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., și a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

4.2. Cu privire la fondul recursului

4.2.1. Analiza motivului de casare invocat

Verificând sentința recurată prin prisma motivului de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că nu se poate susține incidența niciuneia dintre ipotezele textului de lege invocat, respectiv pronunțarea hotărârii cu încălcarea sau greșita aplicare a normelor de drept material.

Regimul general al autonomiei locale, precum și organizarea și funcționarea administrației publice locale sunt reglementate prin Legea nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare. Acest act normativ prevede la art. 11 că două sau mai multe unități administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competențelor autorităților lor deliberative și executive, să coopereze și să se asocieze în condițiile legii, formând asociații de dezvoltare intercomunitară, constituite în scopul realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizării în comun a unor servicii publice.

Cadrul juridic și instituțional al înființării, organizării și funcționării serviciilor comunitare de utilități publice este reglementat de Legea nr. 51/2006, republicată, în care sunt definite și noțiunile "asociație de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice" și respectiv "operator regional".

Astfel, în înțelesul legii, asociația de dezvoltare intercomunitară are ca obiectiv înființarea, organizarea, finanțarea, exploatarea, monitorizarea și gestionarea în comun a unităților administrativ-teritoriale membre, precum și realizarea în comun a unor proiecte de investiții publice de interes zonal ori regional, destinate înființării modernizării și/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilități publice.

Același act normativ definește termenul de "operator regional" ca fiind operatorul societate reglementată de Legea nr. 31/1990, cu capital social integral al unora sau al tuturor unităților administrativ-teritoriale membre ale unei asociații de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice, care asigură furnizarea/prestarea acestora pe raza de competență a unităților administrativ-teritoriale asociate, administrarea, funcționarea și exploatarea sistemelor de utilități publice aferente acestora, precum și implementarea programelor de investiții publice de interes zonal sau regional destinate înființării, modernizării și/sau după caz, dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestor servicii, realizate în comun în cadrul asociației.

Prima instanță a reținut în mod corect că SC B. SA Sibiu a dobândit, în urma reorganizării societății, dispuse în baza Hotărârii AGA nr. 5/2008, prin cooptarea ca acționari a județelor Brașov și Sibiu și a altor 21 de unități administrativ-teritoriale, statutul de operator regional, în înțelesul dat acestei noțiuni de Legea nr. 51/2006, înființat în baza hotărârilor adoptate de autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale asociate, cu obiect de activitate serviciile de utilități publice realizate pe raza de competență a tuturor acționarilor.

Astfel cum a stabilit instanța de fond, potrivit cadrului legislativ actual reglementat de Legea nr. 51/2006, SC B. SA Sibiu, ca operator regional, activează într-un teritoriu ce excede interesului local al fiecărei unități administrativ-teritoriale ce are calitatea de acționar, neputându-se pune semnul egalității între un operator subordonat autorității administrației publice locale și operatorii regionali, aflați sub coordonarea unei asociații de dezvoltare intercomunitară.

Față de cele expuse, Înalta Curte constată că s-a reținut în mod justificat nelegalitatea raportului de evaluare, nefiind aplicabile prevederile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 potrivit cărora funcția de președinte al consiliului județean este incompatibilă cu funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local.

Nu se poate primi susținerea recurentei-pârâte în sensul că termenul "local" include orice entitate care nu este reprezentativă la nivel național, în condițiile în care teritorialitatea interjudețeană face ca mandatul președintelui consiliului județean, ca reprezentant al județului, să depășească sfera interesului local și să se subordoneze interesului regional, textul de lege care reglementează incompatibilitatea de la art. 87 alin. (1) lit. f), de strictă interpretare, neprevăzând un asemenea caz pentru calitatea de reprezentant într-o societate comercială de interes regional.

4.2.2. Soluția instanței de recurs

În raport de considerentele expuse, hotărârea pronunțată fiind legală și temeinică, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză, în baza art. 497 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Agenția Națională de Integritate împotriva Sentinței civile nr. 43/F din 18 martie 2014 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 mai 2015.

Procesat de GGC - GV