ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10043/2005

Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 7139 din 15 septembrie 2004 pronunțată de Judecătoria Ploiești s-a dispus după cum urmează: A admis, în parte, acțiunea formulată de reclamanții pârâți G.N. și G.M. împotriva pârâților reclamanți C.E. și C.I. S-a constatat că între părți a intervenit, la data de 9 ianuarie 2004, o convenție privind vânzarea-cumpărarea apartamentului proprietatea pârâților, situat în Ploiești, județul Prahova. S-a anulat al doilea capăt de cerere al acțiunii, privind solicitarea pronunțării unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, ca netimbrat. S-a admis cererea reconvențională precizată formulată de către pârâții-reclamanți C.E.

și C.I. Au fost obligați reclamanții-pârâți să achite pârâților reclamanți suma de 86 EURO, în echivalent în lei la data plății, reprezentând diferența între suma de 5600 EURO care trebuia consemnată de reclamanți la 9 aprilie 2004, conform convenției și suma efectiv consemnată de aceștia la acea dată, respectiv 5.514 EURO, conform cursului prețului valutar din data de 8 aprilie 2004 comunicat de Banca Națională a României, sucursala județeană Prahova, precum și suma de 693 EURO, echivalent în lei la data plății, reprezentând diferența de paritate între 3.900 dolari SUA și 3.900 EURO, conform cursului valutar de la aceeași dată, 8 aprilie 2004. Împotriva sentinței de fond au formulat apel reclamanții pârâți și pârâții-reclamanți, care au fost înregistrate pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția civilă, sub nr. 10281/2004.

Prin încheierea din ședința publică din data de 17 ianuarie 2004 s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea dosarului pentru competentă soluționare a recursului, către Tribunalul Prahova. La pronunțarea încheierii s-a avut în vedere că valoarea litigiului este sub 1 miliard lei iar art.281 1 califică drept recurs calea de atac, care este de competența tribunalului conform art. 299 C. proc. civ. Împotriva încheierii au formulat recurs pârâții-reclamanți C.I. și C.E., criticând-o pentru următoarele motive ce se încadrează în art. 304 pct. 5 C. proc. civ.: Obiectul cauzei este o acțiune în constatare împotriva cărei se exercită calea de atac a apelului. În mod greșit s-a pronunțat o încheiere, pentru că în cazul în care se consideră că sentința este supusă numai recursului, trebuia să se pronunțe o decizie prin care să se decline competența.

Obiectul litigiului nu intră sub incidența O.U.G. nr. 65/2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 493/2004. Analizându-se încheierea recurată în raport de criticile formulate, Curtea constată că recursul este nefondat. Astfel, după cum rezultă din sentința de fond, obiectul acțiunii principale îl constituie cererile de constatare a încheierii unei convenții de vânzare-cumpărare asupra unui apartament și pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare; totodată, prin cererea reconvențională s-a solicitat plata unei diferențe de preț. Având în vedere că acțiunea principală este o acțiune evaluabilă în bani, care tinde la dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului, iar cererea reconvențională are ca obiect plata unei sume de bani, care de asemenea este evaluabilă, în mod corect s-a făcut aplicarea în cauză a prevederilor art. 282 1 C. proc.

civ. Într-adevăr, potrivit art. 158 alin. (3) C. proc. civ., în cazul în care instanța se consideră necompetentă, se pronunță o hotărâre, împotriva căreia se poate exercita recurs în termen de 5 zile de la pronunțare. Cu aplicarea art.105 alin. (2) C. proc. civ., se constată că în cazul în speță nu s-a produs nici o vătămare a părții și care nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea încheierii pronunțată de Curtea de Apel Ploiești. Nu s-a produs nici o vătămare părții în condițiile în care partea a formulat recurs care a fost analizat de către Curte și a fost apreciat ca fiind neîntemeiat prin considerentele care susțin prezenta decizie. Trimiterea dosarului la Tribunal nu a fost justificată pe prevederile O.U.G.

nr. 65/2004 aprobată cu modificări prin Legea nr. 493/2004, ci în raport de prevederile art. 282 1 și art. 299 C. proc. civ. care susține calificarea căii de atac ca fiind recurs, precum și competența de soluționare a recursului în favoarea Tribunalului. Astfel, potrivit art. 282 1 C. proc. civ., nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind litigii al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard lei inclusiv. Art. 299 alin. (2) C. proc. civ. prevede că recursul se soluționează de instanța imediat superioară celei care a pronunțat hotărârea. Pentru considerentele reținute asupra criticilor apreciate ca nefondate, Curtea urmează să dispună respingerea recursului ca nefondat.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de către intimați în condițiile art. 274 C. proc. civ., se constată că nu s-a depus dovada de efectuare a acestora în dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții C.I. și C.E. împotriva încheierii din 17 ianuarie 2005 a Curții de Apel Ploiești în dosarul 10281/2004. Respinge ca neîntemeiată cererea de cheltuieli de judecată formulată de către intimați. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 2 decembrie 2005.