ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1358/2015

Decizia nr. 1358/2015

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Hotărârea Curții de apel;

Prin sentința nr. 644 din 4 octombrie 2012, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a dispus următoarele:

- a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților A. Bistrița-Năsăud, Guvernul României și B.;

- a admis în parte acțiunea precizată formulată de către reclamantele com. Ilva Mare prin primar, com. Ilva Mică prin primar, com. Matei prin primar, com. Runcu Salvei prin primar și com. Șintereag prin primar și în consecință:

- a obligat pârâtul Guvernul României să restituie următoarele sume:- 304.000 lei către com. Ilva Mică; - 520.000 lei către com. Matei; - 200.000 lei către com. Ilva Mare; - 500.000 lei către com. Șintereag; - 200.000 lei către com. Runcu Salvei.

- a respins acțiunea formulată de com. Bistrița Bârgăului prin primar, com. Budacu De Jos prin primar, com. Cetate prin primar, com. Chiochiș prin primar, com. Dumitra prin primar, com. Dumitrița prin primar, com. Lunca Ilvei prin primar, com. Maieru prin primar, com. Măgura Ilvei prin primar, com. Mărișelu prin primar, com. Nușeni prin primar, com. Rodna prin primar, com. Silivașu de Câmpie prin primar, com. Sieu Măgherus prin primar, com. Telciu prin primar, com. Zagra prin primar, com. Spermezeu prin primar, și Orașul Năsăud prin primar;

- a respins restul capetelor de cerere.

Împotriva sentinței primei instanțe au formulat recurs în termen legal pârâții Guvernul României și B.

Hotărârea instanței de recurs.

Prin Decizia civilă nr. 5233 din 18 mai 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au admis recursurile declarate de Guvernul României și B. împotriva sentinței nr. 644 din 4 octombrie 2012 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

A fost casată în parte sentința atacată, numai în ceea ce privește soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de com. Ilva Mică, Matei, Ilva Mare, Sintereag și Runcu Salvei și cauza trimisă spre rejudecare la aceeași instanță.

Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs a reținut că așa cum rezultă din sentința nr. 644 din 4 octombrie 2012 prima instanță a admis acțiunea numai în privința a 5 comune reclamante, obligând Guvernul României să le restituie diverse sume, cu unica motivare că „a avut în vedere probațiunea depusă", fiind respinse atât excepțiile formulate de pârâți, cât și acțiunea celorlalte reclamante.

Analiza instanței de recurs s-a limitat numai la acea parte a hotărârii care vizează admiterea acțiunii, în raport de criticile formulate de recurenți, toate celelalte dispoziții ale sentinței trecând în puterea lucrului judecat.

În aceste coordonate, instanța de recurs a apreciat că instanța de fond a decelat corect efectele Deciziei nr. 558 din 24 mai 2012, publicată în M. Of. nr. 382 din 7 iunie 2012, pe parcursul soluționării cererii de chemare în judecată.

Într-adevăr, atât din dispozitivul deciziei menționate, dar mai ales din considerentele care îl susțin, rezultă cu claritate că prevederile legale criticate sunt constituționale dacă se aplică numai sumelor alocate prin H.G. nr. 255/2012 care, urmare analizei pentru fiecare ordonator principal de credite al bugetelor locale care au beneficiat de aceste sume, se constată că „justificarea lipsește sau nu este reala".

Per a contrario, a detaliat Curtea Constituțională, în măsura în care „restituirea sumelor în cauză s-ar aplica inclusiv unităților administrativ-teritoriale care nu au utilizat sumele până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 15/2012, dar care la acel moment înregistrau arierate aferente unor cheltuieli curente și de capital și aveau în derulare cofinanțări de proiecte cu finanțare externă nerambursabilă, s-ar ajunge la aplicarea unui tratament juridic diferit în situații similare, împrejurare ce ar genera o inegalitate între unitățile administrativ teritoriale bazată pe un element aleatoriu, și anume momentul concret al folosirii resurselor alocate".

Însă, cu toate că a sesizat necesitatea unei abordări diferențiate a unităților administrativ teritoriale reclamante, generate de elementele indicate chiar în decizia Curții Constituționale, curtea de apel nu a examinat punctual situația fiecăreia dintre cele cinci comune cărora le-a admis acțiunea.

Practic, în lipsa acestei analize prima instanță nu a cercetat fondul cauzei și, implicit, controlul judiciar nu poate fi exercitat în această privință.

Acesta este motivul principal care a atras casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Pe lângă acest motiv, Înalta Curtea a mai reținut că este fondat și motivul de recurs al Guvernului României care antamează încălcarea principiului contradictorialității și al dreptului la apărare.

La rejudecare, s-a dispus suplimentarea înscrisurilor administrate, întrucât, cu excepția com. Ilva Mică, situația celorlalte unități administrativ teritoriale nu este clară. Vor fi atașate la dosar notele de constatare întocmite de reprezentanții Camerei de Conturi și ai A. Bistrița - Năsăud, precum și alte dovezi care să ateste existența unor arierate, derularea unor proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile care să necesite cofinanțare etc, pentru a se putea verifica în concret dacă restituirea sumelor a fost sau nu justificată.

l. Temeiul legal al soluției instanței de recurs.

Hotărârea Curții de apel în fond după casare.

Prin sentința nr. 39 din 4 februarie 2014, Curtea de Apel Cluj, secția a II a civilă de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea precizată formulată de reclamantele com. Ilva Mare prin primar, com. Ilva Mică prin primar, com. Matei prin primar, com. Runcu Salvei prin primar, com. Șintereag prin primar, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României - Secretariatul General, B., și A. a Județului Bistrița Năsăud și în consecință a obligat pârâtul Guvernul României să restituie următoarele sume :- com. Ilva Mică suma de 304.000 lei, com. Ilva Mare suma de 34.000 lei, com. Sintereag suma de 500.000 lei, com. Matei suma de 520.000 lei și com. Runcu Salvei suma de 100.000 lei.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele considerente:

Îndrumările instanței supreme au fost în sensul că în rejudecare să se verifice în concret dacă restituirea sumelor a fost sau nu justificată în cazul următoarelor comune: com. Ilva Mică, Matei, Ilva Mare, Sintereag și Runcu Salvei.

Curtea a reținut că din actele de la dosar rezultă că com. Ilva Mare este îndreptățită la restituirea sumei de 34.000 lei, având în vedere contractul de finanțare din 18 iunie 2009 cu o durată de execuție de 36 luni, finanțarea din fonduri europene fiind de 9314940 lei, iar cofinanțarea asigurată din bugetul local fiind de 1.784.356 lei, contractul de finanțare din 9 decembrie 2010 cu o durată de execuție de 36 luni, finanțarea din fonduri europene de 6.520.500 lei, iar cofinanțarea asigurată din bugetul local de 1.541.573 lei.

Com. Matei avea în derulare următoarele contracte: a) contractul de finanțare din 8 iulie 2010, cu o durata de execuție 36 luni, în baza căruia, potrivit Anexei III la contract, finanțarea din fonduri europene era de 10.833.083 lei, iar cofinanțarea asigurata din bugetul local era de 2.103.632 lei și b) contractul de finanțare din 15 mai 2012, cu o durata de execuție de 36 luni, în baza căruia, potrivit Anexei III la contract, finanțarea din fonduri europene era de 4.373.300 lei, iar cofinanțarea asigurata din bugetul local era de 1.475.421 lei; sumele alocate din bugetul local reprezentând cheltuieli neeligibile ale proiectelor derulate.

Potrivit notei de constatare din data 27 iunie 2012 „Unitatea Administrativ Teritorială a com. Matei are în derulare proiecte cu finanțare din fonduri nerambursabile, prezentate în anexa 2", însa „contul unității nu a fost alimentat cu suma disponibilizata potrivit H.G. nr. 255/2012, suma in valoare de 520.000 lei".

Unitatea administrativ - teritoriala com. Sintereag este îndreptățită la deblocarea/restituirea sumei de 500.000 lei avea în derulare următoarele contracte: a) contractul de finanțare, din data de 21 ianuarie 2012, cu durata de execuție de 36 luni, în baza căruia, potrivit Anexei III la contract, finanțarea din fonduri europene era de 873.200 lei, iar cofinanțarea asigurata din bugetul local era de 335.348 lei si b) contractul de finanțare din 2012, cu durata de execuție de 36 luni, in baza căruia, potrivit Anexei III la contract, finanțarea din fonduri europene era de 4.373.300 lei, cofinanțarea asigurata din bugetul local era de 1371625 lei; sumele alocate din bugetul local reprezentând cheltuieli neeligibile ale proiectelor derulate.

A constatat Curtea că, așa cum rezulta din actele depuse la dosar, com. Runcu Salvei avea în derulare următoarele contracte: a) contractul de finanțare, din data de 20 ianuarie 2012, cu durata de execuție de 36 luni, finanțarea din fonduri europene era de 873.200 lei, iar cofinanțarea asigurata din bugetul local era de 335.348 lei și b) contractul de finanțare din data de 8 iulie 2010, cu durata de execuție de 36 luni, finanțarea din fonduri europene era de 12.930.296 lei, iar cofinanțarea asigurata din bugetul local in cuantum de 2.062.796 lei; sumele alocate din bugetul local reprezentând cheltuieli neeligibile ale proiectelor derulate.

Acestei unități i-a fost alimentat contul cu suma de 100.000 lei, rămânând de plată diferența de 100.000 lei.

Reclamantei, com. Ilva Mică în baza H.G. nr. 255/2012 i-au fost alocate sume de bani pentru plata utilităților și participarea la

susținerea cofinanțării în programele cu finanțare europeană. Ulterior, prin O.U.G. nr. 15/2012 s-a dispus retragerea sumelor care nu au fost cheltuite.

Așadar, a stabilit prima instanță, conform H.G. nr. 255/2012 unității administrativ teritoriale com. Ilva Mică i-a fost repartizată suma de 500.000,00 lei pentru plata unor arierate aferente cheltuielilor curente și de capital, precum și pentru cofinanțarea unor proiecte cu finanțare externă nerambursabilă.

Situația arieratelor pentru cheltuieli curente și de capital înregistrate la data de 06 aprilie 2012, precum și situația proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă care necesită cofinanțare aflate în derulare la data de 08 mai 2012 sunt prezentate în anexele 1 și 2 la nota de constatare încheiată de Camera de Conturi a județului Bistrița-Năsăud la 20 iunie 2012, astfel:

- cheltuieli curente și de capital înregistrate la data de 06 aprilie 2012 în cuantum de 337.983,15 lei;

- situația proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă care necesită cofinanțare aflate în derulare la data de 08 mai 2012, în valoare totală de 10.332.320,00 lei.

Unității administrativ-teritoriale Ilva Mică i-a fost alimentat contul de venituri cu suma de 334.000,00 lei. Până la data de 08 mai 2012, din suma alocată a fost utilizată prin plăți efective, suma de 195.788,15 lei, conform anexei 3 la nota de constatare din 20 iunie 2012.

Conform prevederilor art. 5 din O.U.G. nr. 15/2012 din suma disponibilizată în valoare de 500.000,00 lei, prin adresa din 21 mai 2012 a Activității de Trezorerie și Contabilitate Publică a fost retrasă suma de 166.000,00 lei cu explicația "restituire sume defalcate din T.V.A. încasate potrivit H.G. nr. 255/2012, rămase neutilizate.

Din concluziile notei de constatare nr. 2319 încheiată de Camera de Conturi a județului Bistrița-Năsăud la 20 06 2012, rezultă următoarele:

Din suma repartizată, respectiv 500.000,00 lei, a fost utilizată potrivit destinației prevăzută de H.G. nr. 255/2012 suma de 196.000,00 lei, iar pentru alte destinații în afara prevederilor H.G. nr. 255/2012 suma de 0,00 lei.

Din suma totală de 500.000,00 lei disponibilizată la Fondul de Rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, unitatea administrativ teritorială com. Ilva Mică justifică arierate pentru cheltuieli curente și de capital înregistrate la 06 aprilie 2012 și cofinanțare la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă, aflate în derulare la 08 mai 2012.

Drept pentru care a solicitat restituirea sumei de 304.000,00 lei, respectiv diferența până la suma de 500.000,00 lei repartizată recurentei prin H.G. nr. 255/2012, și neutilizată conform destinației prevăzute prin același act normativ, și pentru care există justificare, așa cum reiese din nota de constatare amintită anterior, precum și din contractele de finanțare și facturile pe care le-a anexat, sumă ce reprezintă despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin punerea în aplicare a art. 5 din O.U.G. nr. 15/2012.

Curtea a reținut că acțiunea ce face obiectul cauzei s-a întemeiat pe dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 ce permite celui interesat, vătămat într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-o ordonanță sau prin dispoziții dintr-o ordonanță, să solicite instanței de contencios anularea actului, obligarea la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative, sau acordarea de despăgubiri, concomitent cu invocarea unei excepții de neconstituționalitate a ordonanței vătămătoare.

În speță, reclamantele au arătat că au beneficiat de dispozițiile H.G. nr. 255/2012 privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2012, pentru unele unități administrativ-teritoriale, act administrativ abrogat ulterior prin prev. art. 5 din O.U.G. nr. 15/2012 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate și al finanțelor publice.

O.U.G. nr. 15/2012 a fost declarată neconstituțională prin Decizia nr. 558 din 24 mai 2012 publicată în M. Of. nr. 382 din 07 iunie 2012.

Cererea de chemare în judecată a reclamantelor a fost înregistrată la data de 18 mai 2012, deci înainte de pronunțarea Curții Constituționale asupra neconstituționalității O.U.G. nr. 15/2012, excepția de neconstituționalitate a ordonanței amintite, fiind ridicată chiar prin acțiunea introductivă, respectându-se cerințele art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "Persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ însoțită de excepția de neconstituționalitate.", aspect reținut și de instanța de fond care a calificat acțiunea reclamantei ca fiind o acțiune în despăgubiri însoțită de invocarea unei excepții de neconstituționalitate, ambele cereri fiind admisibile, de principiu, din punct de vedere procedural în considerarea art. 1 și alin. (5) din Legea nr. 554/2004.

Pe parcursul soluționării cauzei a intervenit declararea ca neconstituțională a O.U.G. nr. 15/2012, mai înainte ca instanța să sesizeze Curtea Constituțională în vederea verificării constituționalității O.U.G. nr. 15/2012.

Alin. (4) al art. 9 din Legea nr. 554/2004 permite introducerea acțiunii chiar și în situația în care verificarea constituționalității ordonanței s-a realizat într-o altă cauză "în situația în care decizia de declarare a neconstituționalității este urmarea unei excepții ridicate în altă cauză, acțiunea poate fi introdusă direct la instanța de contencios administrativ competentă, în limita unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curții Constituționale în M. Of. al României, Partea I."

Astfel, fiind constatată neconstituționalitatea O.U.G. nr. 15/2012, abrogarea H.G. nr. 255/2012 are în mod direct un efect vătămător față de reclamante, acestea fiind lipsite de sumele ce i-au fost alocate cu un scop precis determinat, în vederea efectuării unor anumite plăți, așa cum reiese și din probele administrate și care au relevat faptul că reclamantele au avut obligații de plată scadente rezultate din proiecte cu finanțare externă nerambursabilă ce nu au putut fi onorate datorită retragerii fondurilor alocate inițial, reclamantele fiind obligate să restituie imediat, conf. art. 5 alin. (2) din O.U.G. nr. 15/2012 sumele neutilizate până la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, deși aveau în derulare obligații de cofinanțare a unor proiecte cu finanțare externă nerambursabilă.

În concluzie, din înscrisurile depuse la dosar reprezentând contractele de finanțare si notele de constatare se poate constata ca și față de aceste unități administrativ-teritoriale O.U.G. nr. 15/2012 sunt neconstituționale.

Recursurile declarate în cauză.

Împotriva sentinței nr. 39 din 4 februarie 2014 au declarat recurs Guvernul României, C. Bistrița Năsăud în numele B. și D. Cluj Napoca - C. Bistrița Năsăud, hotărârea primei instanțe fiind criticată prin cererile de recurs pentru nelegalitate și netemeinicie fiind invocat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitându-se examinarea recursurilor în limitele prevăzut de art. 304

1

C. proc. civ.

Fiind invocate prin cererile de recurs aceleași motive, în analiza ce urmează a fi efectuată se va face referire la motivele de recurs invocate în cele două cereri.

Se susține în cererile de recurs că pentru adoptarea O.U.G. nr. 15/2012 s-au avut în vedere previziunile și riscurile determinate de evoluțiile economice interne și externe, necesitatea susținerii creșterii economice și reducerii inflației precum și cerința asigurării cu prioritate a sumelor destinate finanțării proiectelor de infrastructură și a cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri europene și contribuției României la bugetul comunitar, precum și necesitatea evitării acestor riscuri prin adoptarea unei politici de restrângere a cheltuielilor bugetare.

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 558 din 24 mai 2012 referitoare la excepția de neconstituționale a dispozițiilor art. 5 alin. (1) teza I din O.U.G. nr. 15/2012 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate și al finanțelor publice s-a decis după cum urmează „constată că dispozițiile art. 5 alin. (1) teza I din O.U.G. nr. 15/2012 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate și al finanțelor publice care au făcut obiectul excepției de neconstituționalitate ridicate direct de avocatul poporului sunt constituționale în măsura în care se aplică numai sumelor alocate prin H.G. nr. 255/2012 și neutilizate de către unitățile administrativ teritoriale care nu au înregistrat arierate aferente unor cheltuieli curente și de capital și nu au avut în derulare cofinanțării de proiecte cu finanțare externă nerambursabilă până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 15/2012”.

Se precizează că în raport de decizia Curții Constituționale, echipe compuse dintr-un reprezentant al Camerei de Conturi a județului Bistrița - Năsăud și un reprezentant al A. a județului Bistrița - Năsăud, au efectuat în perioada iunie-iulie 2012 verificarea modului de utilizare a sumelor alocate de la bugetul de stat din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului conform H.G. nr. 255/2012, la unitățile administrativ teritoriale în cauză.

În continuare este prezentată punctual situația fiecăreia dintre cele cinci comune cărora instanța de fond le-a admis acțiunea.

Pentru com. Ilva Mică se arată că bugetul Unității Administrativ Teritoriale a fost alimentat în baza H.G. nr. 255/2012 cu suma de 334 mii lei din care a fost utilizată suma de 196 mii lei diferența de 138 mii lei se regăsește în disponibilul din contul curent al unității Administrativ Teritoriale Ilva Mică deschis la trezoreria Năsăud.

La data intrării în vigoare a H.G. nr. 255/2012 Unitatea Administrativ Teritorială avea înregistrate arierate pentru cheltuieli curente și de capital în sumă de 338 mii lei și de asemenea, avea în derulare proiect de finanțare externă nerambursabilă în valoare de 10.332.000 lei.

Împrejurarea că reclamanta nu a utilizat sumele alocate prin H.G. nr. 255/2012 conform destinației acestora nu este de natură să justifice acordarea de despăgubiri, astfel că în mod greșit instanța de fond a dispus restituirea sumei de 304.000 lei din moment ce această sumă face parte din categoria sumelor alocate și rămase neutilizate.

Pentru com. Matei se arată că a fost disponibilizată în baza H.G. nr. 255/2012 suma de 520.000 lei dar contul unității administrativ teritorială nu a fost alimentat cu această sumă. La data intrării în vigoare a actului normativ com. Matei nu înregistra arierate și nu avea în derulare proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile care să necesite cofinanțare.

Prin urmare, în mod greșit instanța de fond a dispus restituirea sumei 520.000 lei.

Despre com. Ilva Mare se arată că a fost disponibilizată din fondul de rezervă al Guvernului pentru această unitatea administrativ teritorială suma de 200.000 lei iar contul a fost administrat cu suma de 166.000 lei. La data intrării în vigoare a H.G. nr. 255/2012 Unitatea Administrativ Teritorială nu avea înregistrată arierate pentru cheltuieli curente și de capital. La data de 8 mai 2012 avea în derulare proiecte de finanțare externă nerambursabilă în valoare de 11.255.602 lei din care suma de 2.244.023 lei necesita cofinanțare.

Unitatea Administrativ Teritorială nu a folosit suma de bani alocată conform destinației stabilite prin actul normativ respectiv pentru plata arieratelor pentru cheltuieli curente și de capital sau pentru proiecte de finanțare externă nerambursabilă și a înțeles să dea o altă destinației unei părți din suma alocată. În această situație în mod greșit, prima instanță a dispus restituirea sumei de 64.000 lei.

Pentru com. Sintereag a fost disponibilizată din fondul de rezervă bugetară, dispoziția Guvernului suma de 500.000 lei, însă Unitatea Administrativ Teritorială, la data intrării în vigoare a H.G. nr. 255/2012 nu avea înregistrate arierate pentru cheltuieli curente și de capital și nici contracte în derulare la data de 8 mai 2012 pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă care să necesite cofinanțare.

În acest caz, în mod greșit s-a dispus restituire sumei de 500.000 lei.

Despre com. Râncu Salvei se precizează că unității administrativ teritoriale i-a fost alimentat contul cu suma de 100.000 lei pe care i-a utilizat pentru alte destinații decât cele prevăzute în H.G. nr. 255/2012 deși com. avea înregistrată arierate pentru cheltuieli curente și de capital în valoare 633.134,73 lei precum și proiecte cu finanțare externă nerambursabilă la data de 8 mai 2012 proiecte în valoare de 10.867.500 lei din care suma de 2.62796 lei necesita cofinanțare.

Împrejurarea că unitatea administrativ teritorială nu a înțeles să utilizeze sumele alocate în raport cu destinația stabilită prin actul normativ și să dea o altă destinație la o parte din această sumă nu justifică restituirea sumei.

Prin întâmpinarea depusă la dosar com. Ilva Mică solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca temeinică și legală a hotărârii recurate.

Susține legalitatea hotărârii pronunțate și arată că prin actele depuse la dosar a demonstrat că Unitatea Administrativ Teritorială nu avea obligația să restituie sumele alocate în baza H.G. nr. 255/2012 așa cum s-a prevăzut prin O.U.G. nr. 15/2012 declarată neconstituțională, întrucât avea înregistrate arierate aferente unor cheltuieli curente și de capital și în derulare proiecte cu finanțare externă nerambursabile ce necesita cofinanțare.

Com. Ilva Mare, Matei, Runcu Salvei și Sintereag prin întâmpinarea formulată invocă în principal nulitatea recursului pe motiv că în cererile de recurs nu se menționează în ce constă nelegalitatea hotărârii. Chiar dacă se invocă dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ., în condițiile în care nu sunt motive de ordine publică și asupra cărora instanța de recurs să se pronunțe nu se poate să se constate nelegalitatea hotărârii.

În subsidiar, apreciază nefondate susținerile din cererile de recurs în sensul că aceste comune nu aveau în derulare proiecte cu finanțare externă nerambursabilă și care să necesite cofinanțare întrucât prin probele depuse la dosar s-a demonstrat că la nivelul comunelor erau în derulare astfel de proiecte.

Asupra excepției nulității recursului declarat de Guvernul României invocată de intimate Înalta Curte constată excepția nefondată întrucât criticile susținute în cererea de recurs pot fi încadrare în motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., prin cererea de recurs se invocă greșita aplicare a art. 5 din O.U.G. nr. 15/2012 așa cum a fost interpretat de Curtea Constituțională.

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor recurentelor a apărărilor din întâmpinări cât și sub toate aspectele în limitele prevăzute de art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că se impune modificarea în parte a hotărârii pentru cererile formulate de reclamantele com. Ilva Mare, Matei și Sintereag.

Obiectul acțiunii supus analizei primei instanțe după casare cu trimitere spre rejudecare vizează acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin dispozițiile art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 15/2012 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate și al finanțelor publice.

Curtea Constituțională prin Decizia nr. 558 din 24 mai 2012 publicată în M. Of. nr. 382 din 7 iunie 2012 a statuat că aceste dispoziții sunt constituționale dacă se aplică numai sumelor alocate prin H.G. nr. 255/2012 care, urmare analizei pentru fiecare ordonator principal de credite al bugetelor locale care au beneficiat de aceste sume se constată că justificarea lipsește sau nu este reală.

Prin urmare, pentru a fi aplicabile prevederile O.U.G. nr. 15/2012 Curtea Constituțională a considerat că sumele alocate în baza H.G. nr. 255/2012 se vor restitui potrivit acestui act normativ, dacă aceste sume nu au fost utilizate și dacă Unitatea Administrativ Teritorială nu avea înregistrate arierate aferente unor cheltuieli curente și de capital și nu avea în derulare proiecte cu finanțare externă nerambursabilă până la 8 mai 2012 când a intrat în vigoare O.U.G. nr. 15/2012.

Cu alte cuvinte, examinarea temeiniciei cererilor reclamantelor intimate privind restituirea sumelor alocate în temeiul H.G. nr. 255/2012 și restituite în baza art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 15/2012 raportat la decizia Curții Constituționale mai sus menționate implică verificarea existenței următoarelor situații:

- Unitatea Administrativ Teritorială a primit finanțare în temeiul H.G. nr. 255/2012 iar aceasta nu a fost utilizată până la intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 15/2012 și a fost restituită;

- Unitatea Administrativ Teritorială avea înregistrate arierate aferente unor cheltuieli curente și de capital la data intrării în vigoare a H.G. nr. 255/2012;

- Unitatea Administrativ Teritorială avea în derulare proiecte cu finanțare externă nerambursabilă și avea neachitate rate cofinanțare la aceste proiecte la data de 8 mai 2012.

În speță, instanța de fond a admis acțiunea reclamantelor și a reținut că Unităților Administrativ Teritoriale le-au fost alocate sume de bani în baza H.G. nr. 255/2012 că aceste sume au fost cheltuite parțial dar și că la data adoptării acestui act normativ se înregistrau arierate la cheltuieli curente și de capital s-au erau în derulare proiecte cu finanțare externă și aveau neachitate cote de cofinanțare la aceste proiecte la data de 8 mai 2012.

Procedând la o reevaluare al materialului probator administrat în cauză, în raport de susținerile recurenților se constată că reclamant com. Ilva Mare, la data intrării în vigoare a H.G. nr. 255/2012 nu avea înregistrate arierate, i-a fost alocată suma de 200.000 lei, contul fiind alimentat de 166.000 lei, sumă pe care unitatea administrativ teritorială nu a folosit-o conform destinației prevăzute de H.G. nr. 255/2012 (fila 121 dosar fond) dar avea în derulare proiecte de finanțare externă nerambursabilă în valoare de 11.255.602 lei din care suma de 2.244.028 lei necesita cofinanțare (fila124).

Com. Sintereag nu avea la data adoptării hotărârii de Guvern arierate la cheltuieli curente și de capital și nici în derulare proiecte cu finanțare externă nerambursabilă care să necesite cofinanțare.

Com. Matei nu avea înregistrate arierate la data adoptării hotărârii de Guvern (fila 128) iar proiectele cu finanțare externă aflate în derulare nu necesitau cofinanțare.

Com. Ilva Mică avea înregistrate arierate data adoptării hotărârii de Guvern (fila 61) precum și proiecte în derulare cu finanțarea externă nerambursabilă în valoare de 10.332.000 lei din care 2.187.530 lei necesita cofinanțare (filele 63-64).

Com. Runcu Salvei avea înregistrate arierate (filele 132) dar și proiecte în derulare cu finanțarea externă nerambursabilă ce necesita parțial cofinanțare.

Raportat la această stare de fapt, și având în vedere prevederile art. 5 din O.U.G. nr. 15/2012, astfel cum au fost interpretate de Curtea Constituțională, se constată că sunt îndreptățite la restituirea sumelor com. Ilva Mică și Runcu Salvei, celelalte trei comune nu pot benefica de restituirea sumelor alocate întrucât din probele administrate în cauză rezultă că la data adoptării H.G. nr. 255/2012 nu aveau înregistrate arierate la cheltuielile curente și de capital și nici proiecte cu finanțare externă nerambursabilă ce necesita cofinanțare, fie sumele alocate au fost folosite pentru altă destinație decât cea prevăzută prin hotărârea de guvern.

Pentru toate aceste considerente, instanța de recurs în baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 304 pct. 9 din același cod va admite recursul pârâtelor și va modifica în parte hotărârea primei instanțe în sensul respingerii acțiunii reclamantelor Ilva Mare, Matei și Sintereag, menținând celelalte dispoziții din sentința recurată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Guvernul României, C. Bistrița-Năsăud în numele B. și D. Cluj-Napoca - C. Bistrița-Năsăud împotriva sentinței civile nr. 39 din 04 februarie 2014 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Modifică în parte sentința atacată în sensul că respinge, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantele com. Ilva Mare prin primar, com. Matei prin primar și com. Sintereag prin primar.

Menține dispozițiile sentinței cu privire la reclamantele com. Ilva Mică prin primar și com. Runcu Salvei prin primar.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 martie 2015.