ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra plângerii de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la data de 26 august 2009 pe rolul acestei instanțe, petentul M.C.V. s-a plâns împotriva rezoluției nr. 8097/3919/VIII/1/2009 din 6 august 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care s-a respins, ca neîntemeiată plângerea sa formulată împotriva referatului nr. 669/VIII/1/2009 din 7 iulie 2009 al magistratului L.M.T., procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, în prezent procuror general al acestei unități de parchet, reținându-se că soluția adoptată prin referatul ante-menționat este legală și temeinică, plângerea petiționarului neavând caracterul unei plângeri penale, în sensul dispozițiilor art. 222 C. proc. pen.
Petiționarul a mai arătat că, în prezent, procurorul L.M.T. este procuror general la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, iar soția acestuia, este vicepreședinte a Curții de Apel Ploiești, astfel încât justiția se înfăptuiește în familie și nici un judecător al Curții de Apel Ploiești nu va infirma soluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă de procurorul reclamat.
Se mai reține că prin referatul nr. 669/VIII/1/2009 din 7 iulie 2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești s-a propus clasarea lucrării, reținându-se că, petiționarul a formulat o serie de acuzații la adresa magistratului O.A., prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești, în sensul că aceasta „face parte dintr-un grup de crimă organizată” și că ar fi comis o serie de infracțiuni.
S-a mai arătat că, pe de o parte, acuzațiile nu sunt conturate pentru a constitui obiect al unei plângeri penale, conform art. 222 C. proc. pen., iar pe de altă parte, ele pot di considerate fanteziste și nu pot sta la baza declanșării unor cercetări penale.
Plângerea formulată de petentul M.C.V. este inadmisibilă.
Potrivit dispozițiilor art. 278
1
alin. (1) C. proc. pen., „după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și 278, la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță”.
Verificând însă actele dosarului, se constată că în cauză nu s-a dispus nici una din măsurile prevăzute în articolul sus-menționat, respectiv nu există nici o rezoluție de neîncepere a urmăririi penale sau o rezoluție de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror.
Se reține astfel, că în dosar nu există decât rezoluția procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin care se respinge, ca neîntemeiată, plângerea petiționarului M.C.V., formulată împotriva referatului nr. 669/VIII/1/2009 din 7 iulie 2009 al magistratului L.M.T., procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, în prezent procuror general al acestei unități de parchet, referat prin care s-a propus clasarea lucrării.
Ca atare, instanța va respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de acesta, obligându-l la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petiționarul M.C.V. împotriva rezoluției nr. 8097/3919/VIII/1/2009 din 6 august 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Obligă petiționarul să plătească suma de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunțată, în ședință publică, azi 13 octombrie 2009.