ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 971/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de

10 decembrie 2004, reclamanta SC F.X. SRL București a chemat în judecată

A.N.R.C., solicitând anularea deciziei nr. 1307/EI din 17 noiembrie 2004, prin

care a fost obligată la plata unei contribuții pentru compensarea costului net

al furnizării serviciilor din sfera serviciului universal, de 1.520.630.000

lei.

În motivarea cererii, reclamanta a

învederat că decizia este nelegală, întrucât societatea are ca obiect exclusiv

de activitate, furnizarea de programe de televiziune prin cablu, nu și de

servicii de telefonie, astfel încât nu poate participa la subvenționarea

acestor servicii. Potrivit Legii nr. 304/2003 și deciziei A.N.R.C. nr.

1074/EN/2004, numai furnizorii de rețele de comunicații și servicii electronice

de telefonie pot fi obligați să contribuie la compensarea costului net al

furnizării serviciilor din sfera serviciului universal.

Reclamanta a mai arătat că nu au

fost respectate etapele obligatorii impuse de Legea nr. 304/2003, iar plata

contribuției putea fi cerută cel mult pentru perioada 18 august 2004 - 31

decembrie 2004, și nu pentru întregul an 2004.

În ședința publică din 23 mai 2005,

reclamanta a invocat excepția de nelegalitate a prevederilor pct. 4.3.3 alin.

(6) din Regulamentul de politică și strategie privind implementarea serviciului

universal în sectorul comunicațiilor electronice, aprobat prin Ordinul nr.

184/2004, pe considerentul că determinarea contribuției pentru compensarea

costului net al furnizării serviciilor din sfera serviciului universal este de

competența A.N.R.C., și nu a Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei

Informațiilor.

Prin sentința civilă nr. 1244 din 27

iunie 2005, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și

fiscal, a admis excepția de nelegalitate a pct. 4.3.3. alin. (6) din Ordinul

nr. 184/2004, a admis acțiunea și a anulat decizia nr. 1307/2004, ca nelegală.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța a reținut că, potrivit art. 12 și 13 din Legea nr. 304/2003,

competența de a stabili cuantumul contribuției pentru compensarea costului net

al furnizării serviciilor din sfera serviciului universal aparține A.N.R.C.,

astfel încât pct. 4.3.3. alin. (6) din ordin încalcă dispozițiile legii

sus-menționate.

În raport cu admiterea excepției de

nelegalitate, instanța a reținut și nelegalitatea deciziei nr. 1307/2004, cu

privire la determinarea contribuției.

Împotriva sentinței a declarat

recurs, pârâta A.N.R.C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, pârâta a arătat că în mod

greșit a fost admisă excepția de nelegalitate a unor prevederi din Ordinul nr.

184/2006, întrucât, conform Legii nr. 304/2003, problemele pe care le poate

reglementa Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor, în cadrul

politicii și strategiei, pot viza și modalitatea generală de calcul a

contribuției, în timp ce aspectele concrete și de detaliu, cum ar fi stabilirea

furnizorilor, a cuantumului contribuției, a termenului și a modalității de

plată, sunt în competența A.N.R.C.

Pârâta a mai criticat sentința, și

pe considerentul că instanța a reținut eronat că, automat, prin admiterea

excepției de nelegalitate, se impune anularea deciziei nr. 1307/2004, deși,

potrivit art. 4 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, efectul era acela de a nu se

ține seama de dispozițiile considerate nelegale.

Instanța trebuia să verifice

legalitatea actului administrativ emis de pârâtă, prin raportare și la

celelalte dispoziții invocate drept temei legal al deciziei, respectiv art. 13

alin. (2) din Legea nr. 304/2003 și art. 33 alin. (1) lit. a) din decizia nr.

1074/2004.

În cursul judecății recursului, s-a făcut dovada că

SC F.X. SRL s-a divizat, iar apoi a fost dizolvată, calitatea de reclamante

având SC A.T. SA și SC T.I. SRL.

Analizând actele și lucrările

dosarului, în raport cu motivele invocate și cu prevederile art. 304 și 304

1

C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis și

a se dispune casarea sentinței și trimiterea cauzei, spre rejudecare, la

aceeași instanță.

Astfel, Curtea reține că instanța de

fond a soluționat la aceeași dată, printr-o unică hotărâre, atât excepția de

nelegalitate invocată de reclamantă, cât și acțiunea de fond, prin încălcarea

prevederilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, care

reglementează procedura judecării excepției de nelegalitate a unui act

administrativ.

Potrivit textului de lege

sus-menționat, instanța se pronunță asupra legalității actului, cu citarea

părților, soluția fiind supusă recursului, în termen de 48 de ore.

În cauză, instanța a soluționat

excepția de nelegalitate a pct. 4.3.3. din Ordinul nr. 184/2003, fără citarea

autorității emitente - Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor

și fără a acorda părților, dreptul de a ataca separat, cu recursul prevăzut de

art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, hotărârea dată asupra legalității

actului administrativ cu caracter normativ.

Pe de altă parte, Curtea constată că

instanța de fond a dispus, admițând acțiunea, și anularea deciziei nr. 1307 din

17 noiembrie 2004, invocând numai nelegalitatea parțială a Ordinului nr.

184/2003, deși modul de calcul al contestației, pentru compensarea costului net

al furnizării serviciilor din sfera serviciului universal, a fost prevăzut și

în decizia A.N.R.C. nr. 1074/2004, aspect relevat și în întâmpinarea depusă de

pârâtă.

În raport cu cele expuse mai sus,

Curtea va dispune admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei

la aceeași instanță, spre rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de A.N.R.C.

împotriva sentinței civile nr. 1244 din 27 iunie 2005 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și trimite

cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 22 martie 2006.