ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 06.03.2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1015/2015

HOTĂRÂRE
06.03.2013
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1015/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Decizia nr. 1015/2015

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea modificatoare, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., anularea procesului verbal din 20 iulie 2011 emis de B. - D., precum și a Deciziei nr. 27976/1 din 14 octombrie 2011 de soluționare a contestației îndreptată împotriva procesului verbal menționat.

1.2. Prin sentința civilă nr. 2866 din 19 decembrie 2011, Tribunalul Ialomița a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal,, reținând aplicabilitatea dispozițiilor art. 3 pct. 1 C. proc. civ. și art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, raportându-se la cererea modificatoare prin care se cere anularea unei decizii emisă de o autoritate publică centrală, respectiv B. - E.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, sub același nr. x/98/2011 la data de 25 ianuarie 2012, iar la primul termen de judecată, Curtea a invocat excepția necompetenței sale materiale de soluționare a capetelor din cererea principală privind anularea Deciziei nr. 3043561 din 12 mai 2011 și a soluției din contestația administrativă îndreptată împotriva deciziei menționate.

Pentru a decide în acest sens, instanța a constatat că prin încheierea de ședință din data de 25 mai 2012, prin acordul părților, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., s-a suspendat judecarea cauzei, acesta fiind și ultimul act de procedură din dosar.

Constatând că în cauza de față părțile nu au mai făcut în dosar nici un act de procedură pe o durată mai mare de un an, pricina stând în nelucrare din data de 25 mai 2012 și, reținând că argumentele invocate de partea reclamantă în susținerea excepției de perimare sunt străine de temeiul legal în baza căruia pricina a fost suspendată (suspendarea având loc pe baza acordului părților, iar nu pe motiv că dezlegarea pricinii ar depinde de existența sau neexistența unui drept care face obiectul altei judecăți, prima instanță a admis excepția de perimare și a constatat perimată cererea.

La termenul de dezbateri al recursului, instanța a invocat din oficiu excepția netimbrării recursului.

Examinând cu prioritate,

în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ., aplicabil în recurs potrivit art. 316, raportat la art. 298 C. proc. civ.

excepția netimbrării cererii de recurs, excepție de procedură, dirimantă și absolută - Înalta Curte constată că este întemeiată pentru următoarele considerente:

În baza art. 20 alin. (2) coroborat cu art

11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 3 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, aprobată prin Legea nr. 106/1995, cu modificările și completările ulterioare,

s-a stabilit în sarcina recurentei-reclamante obligația de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 2 lei și timbru judiciar în cuantum de 0,15 lei, fiind citat cu această mențiune (fila 6).

Taxa judiciară de timbru s

e depune la dosarul cauzei la momentul înregistrării cererii sau până la primul termen de judecată, astfel cum prevăd dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997.

În aceste sens sunt și dispozițiile art. 302

1

alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora: „La cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii”.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar „neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii”.

La termenul de judecată din 6 martie 2015, Înalta Curte a constatat că recurenta nu a înțeles să se conformeze obligației legale de a timbra cererea de recurs și nici nu a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru, în condițiile legii.

Înalta Curtea va admite excepția de netimbrare și va anula recursul ca netimbrat.

Anulează recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 510 din 14 februarie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 martie 2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-05-24
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2571/2012
Asupra conflictului negativ de competență de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ialomița sub nr. 2633/98/2011, recl
ÎCCJ 2009-10-14
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4322/2009
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 3703 din 19 decembrie 2008, Tribunalul București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, a
ÎCCJ 2010-09-22
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4549/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată,inițial, pe rolul Judecătoriei Baia Mare reclamantul C.M., în contradictoriu cu pârâtului Ministerul Administrației și Internelo
ÎCCJ 2015-01-21
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 156/2015
ești. Prin urmare, având în vedere că actul ce formează obiectul prezentei acțiuni este emis de o entitate asimilată unei autorități publice locale și că nu există norme speciale derogatorii în materie de competență, Curtea de Apel Bucureșt
ÎCCJ 2015-11-24
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3755/2015
calității procesuale active a acesteia cât și tardivitatea contestației, invocând drept temei legal prevederile pct. 12.1 lit. a) și b) din Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr. 2137/2011. Ori aceste prevederi nu reglementează aplicarea simult
Sursă