ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1564/2016

Decizia nr. 1564/2016

Asupra conflictului de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureș, la data de 07 mai 2015, reclamantul Spitalul Județean de Urgență Baia Mare, în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Protecție a Victimelor Străzii, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 34.352 RON, reprezentând cheltuielile de asistență medicală acordate pentru persoanele vătămate A. și B., victime ale accidentului de circulație din data de 28 noiembrie 2011 produs de C., care a decedat, și obligarea pârâtului Ia plata dobânzii legale începând cu data pronunțării sentinței, fără cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 817 din data de 16 septembrie 2015, Tribunalului Maramureș, secția I civilă, a admis excepția necompetenței materiale, invocată de pârât, și a declinat, în favoarea Judecătoriei Baia Mare competența de soluționare a acțiunii civile.

Prin sentința nr. 1715 din data de 09 martie 2016, Judecătoria Baia Mare

a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârâtul Fondul de Protecție a Victimelor Străzii București, și, în consecință, a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Judecătoriei sectorului 2 București.

În motivare, a reținut incidența art 107 alin. (1) C. proc. civ., care prevede că „cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel”.

Judecătoria a reținut că, în cauză, pârâtul Fondul de Protecție a Victimelor Străzii își are sediul în București, sectorul 2.

A mai apreciat că în speță nu sunt incidente prevederile art. 115 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora „în materie de asigurare, cererea privitoare la despăgubiri se va putea face și la instanța în circumscripția căreia se află:

Aceasta deoarece pârâtul nu are calitatea de asigurător, ci este o asociație profesională a asigurătorilor de autovehicule din România, creată cu scopul de a acorda protecție victimelor accidentelor de circulație, protecție ce constă în despăgubirea victimelor accidentelor de circulație atunci când aceasta nu poate fi obținută de la autorul faptei sau de la vreo societate de asigurare.

Instanța a constatat, de asemenea, că în litigiul dedus judecății competența teritorială este de ordine privată [art. 129 alin. (3) C. proc. civ.], iar aceasta a fost invocată de către pârât prin întâmpinare, conform art. 130 alin. (3) C. proc. civ.

Învestită prin declinare, Judecătoria sectorului 2 București a pronunțat sentința nr. 6222 din data de 10 mai 2016,

prin care a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Baia Mare, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat din oficiu judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

În motivare, a arătat că în cauză, astfel cum reiese din cuprinsul cererii de chemare în judecată, izvorul pretențiilor reclamantului este reprezentat de răspunderea civilă delictuală a autorului faptei ilicite, răspundere care, astfel cum arată reclamantul, în cazul decesului acestuia, revine Fondului de Protecție a Victimelor Străzii.

În raport de aceste aspecte, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 113 pct. 9 C. proc. civ., care stabilesc faptul că în afară de instanța de la sediul pârâtului devine competentă și instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligațiile izvorâte dintr-o asemenea faptă.

Instanța a apreciat că este incidență competența alternativă, situație în care alegerea de competență aparține reclamantului. Or, în cauză, reclamantul a realizat o astfel de alegere, sesizând instanțele de la locul săvârșirii faptei ilicite și producerii prejudiciului.

Faptul că obligația pârâtului de a achita despăgubiri în cazurile expres stabilite este prevăzută de Legea nr. 32/2000 nu determină o modificare a izvorului obligației, întrucât cererea de chemare în judecată privește obligații care izvorăsc dintr-o faptă ilicită.

Astfel, instanța competentă este Judecătoria Baia Mare - instanța în a cărei circumscripție s-a produs atât fapta ilicită, cât și prejudiciul.

Analizând conflictul de competență dedus prezentei judecăți, cu a când judecată a fost legal sesizată în baza art 135 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Conform art. 107 alin. (1) C. proc. civ. „Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel”.

Potrivit art. 113 alin. (1) C. proc. civ. „În afară de instanțele prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente: (...) pct. 9) instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligațiile izvorâte dintr-o asemenea faptă”.

Art. 116 C. proc. civ. prevede că „reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente”.

Astfel, din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale mai sus citate, rezultă că reclamantul are alegerea între instanța în circumscripția căreia săvârșit fapta ilicită și instanța domiciliului sau, după caz, a sediului pârâtului.

Înalta Curte reține că obiectul prezentului dosar îl constituie cererea formulată de Spitalul Județean de Urgență Baia Mare, în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Protecție a Victimelor Străzii, prin care a solicitat plata cheltuielilor de asistență medicală acordate pentru persoanele vătămate A. și B., victime ale accidentului de circulație din data de 28 noiembrie 2011 produs de C., care a decedat.

Pretențiile reclamantului sunt reprezentate de răspunderea civilă delictuală a autorului faptei ilicite, răspundere care, astfel cum arată reclamantul, în cazul decesului acestuia, revine Fondului de Protecție a Victimelor Străzii.

În cauză, reclamantul a ales să introducă acțiunea la Judecătoria Baia Mare, care este instanța locului săvârșirii faptei ilicite și a producerii prejudiciului, fiind incidente În acest caz prevederile art. 116 C. proc. civ., care prevăd dreptul de alegere între mai multe instanțe deopotrivă competente.

Prin urmare, față de prevederile legale invocate, competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Baia Mare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Baia Mare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 septembrie 2016.