ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2038/2016
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2038/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Decizia nr.
2038/2016
Asupra
contestației în anulare, constată următoarele:
La data de 28 iulie 2016, pe rolul
Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost
înregistrată contestația în anulare formulată de reclamantul A.
împotriva Deciziei civile nr. 3131 din 13 noiembrie 2014 pronunțată
de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I
civilă.
Cauza a fost
repartizată aleatoriu și a primit termen de judecată la data de
26 octombrie 2016.
Înalta Curte,
la termenul de judecată din data de 26 octombrie 2016, a invocat, din
oficiu, excepția tardivității căii de atac, pe care o
găsește fondată pentru următoarele considerente:
Potrivit
dispozițiilor art. 103 C. proc. civ., nerespectarea termenului în care
trebuia efectuat un act de procedură conduce la decăderea din dreptul
de a efectua acei act,
În
speță, termenul de formulare a contestației în anulare
urmează a fi verificat în raport de dispozițiile art. 319 alin. (2)
C. proc. civ., potrivit cărora contestația în anulare se poate face
oricând înainte de începutul executării silite, iar în timpul ei până
la împlinirea termenului stabilit de art. 401 alin. (1) lit. b) sau c)
împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale
de executare silită, contestația poate fi introdusă în termen de
15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de
hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a
rămas irevocabilă.
Dispozițiilor
art. 371 alin. (1) C. proc. civ. prevăd capot fi executate silit
obligațiile al căror obiect constă în plata unei sume de bani,
predarea unui bun ori a folosinței acestuia, desființarea unei
construcții, plantații ori altei lucrări sau luarea unei alte
măsuri dispuse de lege,
Decizia
contestată în prezenta cauză, respectiv Decizia civilă nr. 3131
a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I
civilă, fost pronunțată la data 13 noiembrie 2014.
Prin
această decizie a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația
în anulare formulată de A. împotriva Deciziei nr. 4388 din 10 octombrie
2013 a Înaltei Curți de Casație și justiție, prin care a
fost respinsă ca inadmisibilă contestația în anulare împotriva
Deciziei nr. 3471 din 17 mai 2012 a Înaltei Curți de Casație și
Justiție, secția I civilă, formulată de contestatorul A.,
decizie irevocabilă.
Cum prin
Decizia nr. 3131/2014 a Înaltei Curți a fost soluționată o
altă contestația în anulare, în aplicarea art. 320 alin. (3) C. proc.
civ., această hotărâre este irevocabilă. Totodată,
această decizie nu se aduce la îndeplinire pe cale de executare
silită, deoarece nu cuprinde vreo dispoziție de stabilire a unei
obligații, în sarcina vreuneia dintre părți, susceptibilă de
executare silită, în sensul dispozițiilor art. 371
2
alin.
(1) C. proc. civ.
Prin urmare,
sunt incidente dispozițiile art 319 alin. (2) teza finală C. proc.
civ., potrivit cărora contestația în anulare trebuia introdusă
în termen de 15 zile de la data la care contestatorul a luat
cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la
data rămânerii irevocabile a acesteia.
Or, în
speță, decizia atacată a fost pronunțată la data de 13
noiembrie 2014, iar contestatorul a formulat contestație în anulare la
data de 28 iulie 2016, așa cum reiese din ștampila aplicată de
instanță la momentul înregistrării cererii și aflată
la dosarul nr. 2736/1/2016 al Înaltei Curți de Casație și
Justiție, cu depășirea termenului legal de un an de la data
rămânerii irevocabile a deciziei contestate, care în acest caz este chiar
data pronunțării acesteia.
Cum termenul
de un an este un termen obiectiv și imperativ, înlăuntrul căruia
trebuie îndeplinit actul de procedură al declarării căii de
atac, exercitarea contestației în anulare cu depășirea acestui
termen se sancționează cu decăderea* așa cum prevăd
dispozițiile art. 103 C. proc. civ., potrivit cărora neexercitarea
oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui act de
procedară în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul
când legea dispune altfel sau când partea dovedește, că a fost
împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
Pentru aceste
considerente, având în vedere că termenul legal pentru declararea
căii de atac extraordinare de retractare a fost depășit în
temeiul art. 319 alin. (2) teza finală raportat la art. 103 alin. (1) C.
proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge contestația în anulare,
ca tardiv formulată, excepția tardivității declarării
acestei căi de atac fiind una de ordine publică, absolută astfel
încât admiterea acesteia împiedică instanța învestită cu
soluționarea contestației în anulare să analizeze această
cerere pe fond.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
tardivă, contestația în anulare formulată de contestatorul A.
împotriva Deciziei civile nr. 3131 din 13 noiembrie 2014 pronunțată
de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I
civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi, 26 octombrie 2016.
Procesat de