ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 115/2007

Asupra recursurilor de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Tribunalului Constanța sub nr. 550 din 9 aprilie 2004 reclamantele S.G.E. și

F.V.A. au solicitat, în contradictoriu cu Primarul orașului Eforie și SC C.S.

2000 SA, anularea dispoziției nr. 239 din 23 februarie 2004 emisă de Primarul

orașului Eforie și obligarea pârâților la restituirea în natură a terenului în

suprafață de 300 mp lotul 145 din parcelarea Tuzla-Techirghiol, iar în situația

în care nu este posibilă restituirea în natură, pârâtele să fie obligate la despăgubiri

bănești reprezentând valoarea de circulație a imobilului.

În motivarea acțiunii reclamantele

au arătat că imobilul solicitat a fost proprietatea părinților lor și a fost

preluat de stat în mod abuziv. Soluția propusă prin dispoziția contestată, se

arată în acțiune, respectiv de acordarea despăgubirilor în sumă de 7500 dolari

SUA motivat de faptul că terenul este ocupat de activul Pensiunea nr. 1 a SC

C.S. SA, este nelegală, față de dispozițiile art. 9 din Legea nr. 10/2001.

Prin sentința civilă nr. 1635 din 11

octombrie 2005 pronunțată de Tribunalul Constanța s-a admis excepția lipsei

calității procesuale pasive a SC C.S. 2000 SA și s-a respins acțiunea față de

această pârâtă pentru lipsa calității procesuale pasive.

Acțiunea formulată în contradictoriu

cu Primarul orașului Eforie a fost respinsă ca nefondată.

Pentru a pronunța această hotărâre,

prima instanță a reținut că terenul care face obiectul litigiului se află în

patrimoniul persoanei juridice de drept public orașul Eforie, astfel că SC C.S.

2000 SA nu are calitate procesuală pasivă.

Pe fond, prima instanță a reținut că

restituirea în natură a terenului nu este posibilă întrucât construcția

edificată pe teren are caracter definitiv.

Reclamantele au declarat apel împotriva sentinței sus-menționate,

criticând-o sub ambele aspecte, susținând că pârâta SC C.S. 2000 SA are

calitate de deținător al terenului în condițiile reglementate de art. 20 din

Legea nr. 10/2001, iar pe fondul cauzei că în mod greșit s-a reținut că

edificiul nu a fost ridicat după anul 1990 și are caracter definitiv.

Prin decizia civilă nr. 52/C din 29

martie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, s-a admis apelul, s-a

desființat sentința și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare primei

instanțe.

În motivarea acestei decizii s-a

reținut că soluția instanței de fond de respingere a acțiunii față de pârâta SC

C.S. 2000 SA pentru lipsa calității procesuale pasive este dată cu aplicarea

greșită a legii, întrucât această pârâtă, ca titulară a dreptului de

proprietate asupra mijlocului fix edificat pe teren este titulara unui alt

drept real asupra acestui teren și are calitatea de persoană juridică

deținătoare, în sensul dispozițiilor art. 21 alin. (1), actualmente art. 22,

din Legea nr. 10/2001, modificată prin Legea nr. 247/2005.

S-a mai reținut că soluția pe fond a cererii de restituire în natură a

terenului implică discuții referitoare la autorizarea construcției edificate,

la starea fizică a acesteia și utilitatea ei pentru proprietar, aspecte ce vor

fi analizate de instanța de rejudecare.

Împotriva deciziei pronunțată în

apel au declarat recurs SC C.S. 2000 SA și Primarul orașului Eforie.

În motivarea recursului său,

recurenta-pârâtă SC C.S. 2000 SA a susținut, în esență, că hotărârea criticată

este nelegală, întrucât deține asupra terenului numai un drept de folosință,

proprietatea fiind a orașului Eforie, că această recurentă nu a emis vreo

decizie pentru ca intimatele să formuleze contestație și față de ea, iar

construcția care este proprietatea recurentei este permanentă, edificată în

anul 1960, astfel că nu se încadrează în categoria prevăzută de art. 10 din

Legea nr. 10/2001.

Recursul declarat de Primarul

orașului Eforie a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc.

civ.

În dezvoltarea acestor motive de

recurs se susține că SC C.S. 2000 SA nu poate avea calitate procesuală pasivă

în cauză, întrucât este doar persoana care folosește terenul cu acordul

proprietarului, care este orașul Eforie, în virtutea faptului că este

proprietara construcției.

Se mai susține că instanța de apel a apreciat în mod greșit că nu au

fost lămurite aspectele referitoare la caracterul demolabil sau nu al

construcției, la stadiul ei fizic și la autorizarea acesteia ce ar face necesar

ca SC C.S. 2000 SA să figureze ca parte în proces.

Pe parcursul soluționării recursului

reclamanta F.V.A. a decedat, fiind introduse în cauză moștenitoarele acesteia,

respectiv Ț.C.L.A., M.A.M. și I.S.G., în calitate de intimate-reclamante.

Verificând legalitatea deciziei

recurate prin prisma motivelor invocate și a prevederilor legale aplicabile,

Înalta Curte constată că recursurile declarate în cauză sunt nefondate, în

sensul considerentelor ce succed.

Nu poate fi primită critica vizând

lipsa calității procesuale pasive a SC C.S. 2000 SA, invocată prin ambele

recursuri declarate în cauză.

Legitimarea procesuală pasivă a

acestei pârâte rezidă din dispozițiile art. 20, actualmente 21 din Legea nr.

10/2001, SC C.S. 2000 SA având calitatea de unitate deținătoare a imobilului,

respectiv a terenului în litigiu, ca urmare a preluării mijlocului fix,

împrejurare reținută în mod corect de instanța de apel.

Înalta Curte constată că soluția

adoptată în apel este temeinică și legală, casarea cu trimiterea spre

rejudecare instanței de fond fiind determinată de necesitatea lămuririi

situației de fapt a terenului și a construcției edificată pe acesta, în raport

de care urmează a se face aplicarea dispozițiilor legale corespunzătoare.

Această soluție este corectă și din

perspectiva respectării triplului grad de jurisdicție în cauză.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte urmează a dispune

respingerea recursului declarat în cauză, în conformitate cu prevederile art.

312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile

declarate de Primarul orașului Eforie și SC C.S. 2000 SA împotriva deciziei nr.

52/C din 29 martie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 11 ianuarie 2007.