ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3653/2007

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea dată în ședința publică de la 1 iunie 2007 Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a menținut starea de arest a inculpaților K.B., T.G. și T.A.M. Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 300 2 C. proc. pen., raportat la art. 160 b C. proc. pen. Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații K.B. și T.A.M. solicitând revocarea măsurii arestării preventive. Recursul nu este fondat. În ședința publică de la 22 mai 2007 au avut loc dezbaterile asupra fondului (apelul inculpaților împotriva sentinței penale nr. 154 din 6 februarie 2007 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală), instanța a amânat pronunțarea la 29 mai, 31 mai 2007 iar la data de 1 iunie 2007 a menținut măsura arestării preventive a celor doi inculpați, prin sentința pronunțată ulterior fiind, de asemenea menținută.

Verificând legalitatea și temeinicia arestării preventive a apelanților inculpați, în mod corect s-a reținut că se mențin temeiurile care au determinat arestarea inculpaților și se impune în continuare privarea de libertate a acestora, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 și 148 lit. f) C. proc. pen., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților este mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, în raport de natura și gravitatea infracțiunii, modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, precum și față de datele ce caracterizează persoana inculpaților, existând temerea că în libertate, inculpații vor săvârși și alte fapte prevăzute de legea penală.

Neschimbându-se temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu pot fi revocate aceste măsuri. În temeiul art. 385 15 C. proc. pen., vor fi respinse recursurile ca nefondate. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., vor fi obligați recurenții la cheltuieli judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații K.B. și T.A.M. împotriva încheierii din 1 iunie 2007, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. 33495/3/2005. Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 140 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 40 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Onorariul interpretului de limbă bulgară se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 11 iulie 2007.