ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3013/2006

Asupra cererii de recurs de față, Din examinarea lucrărilor din dosar constată că, prin decizia nr. 458 din 19 aprilie 2005 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarei și s-a respins acțiunea in anularea sentinței arbitrale nr. 194 din 27 noiembrie 2003 pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Asociația Naționala a Cooperației Meșteșugărești – U.C.E.C.O.M. în dosarul nr. 223/2003, promovată de petenta SC D.F.F. SRL Baia Mare în contradictoriu cu intimata pârâtă S.P. și intimata reclamantă A.M., ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. Pentru a pronunța această soluție, instanța investită cu acțiunea in anulare a reținut că petenta, deși nu a fost parte in raportul juridic de drept procesual, a uzat de calea de atac împotriva sentinței arbitrale.

Având în vedere art. 364 și următoarele din Codul de procedura civilă precum și faptul că raportul de drept procesual nu se poate lega în mod valabil decât între pretinșii titulari ai drepturilor și obligațiilor ce rezultă din raportul de drept material dedus judecații, instanța a respins acțiunea ca fiind promovată de o persoana fără calitate procesuală activă. Împotriva deciziei mai sus menționate a formulat recurs petenta. Recurenta a invocat prevederile art. 304 pct. 8, 9 si 10 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate si admiterea acțiunii în anulare. În dezvoltarea motivelor de recurs invocate, recurenta a susținut că societatea are calitatea de asociat cu pârâta, fapt dovedit prin contractul de asociere ce are ca obiect chiar spațiul în litigiu.

Despre existenta litigiului arbitral nu a cunoscut nimeni, nici chiar primăria, iar interesul și calitatea recurentei se susține că rezultă din faptul că aceasta dorește să dovedească faptul că pârâta nu a fost proprietara imobilului. Se mai critică faptul că instanța arbitrală nu putea soluționa cauza deoarece clauza arbitrală avea ca obiect un litigiu nearbitral, ordinea publică fiind încălcată. Înalta Curte găsește că recursul declarat de petentă este nefondat pentru următoarele considerente: Curtea găsește nefondat motivul de recurs invocat de recurentă si prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., în condițiile în care instanța investită cu acțiunea în anulare s-a pronunțat în raport de probele administrate, iar din considerentele deciziei atacate nu rezultă că instanța a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al actului juridic dedus judecății.

Raporturile dintre părți au fost tratate conform actelor juridice încheiate de către acestea. In condițiile în care petenta nu a fost parte în litigiul arbitral, ea nu are legitimarea procesuală pentru a ataca hotărârea arbitrală. Privitor la motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se susține că hotărârea atacată este lipsită de temei legal și că încalcă prevederile Constituției privitoare la caracterul inalienabil al proprietății publice și la interdicția înființării de instanțe extraordinare. Asemenea argumente nu pot fi primite, pentru că ele nu se circumscriu acestui motiv de recurs, care are în vedere situația în care instanța recurge la texte de lege aplicabile speței dar pe care le încalcă, în litera sau în spiritul lor, sau le aplică greșit, în sensul că interpretarea pe care le-o dă este prea extinsă ori prea restrânsă ori cu totul eronată.

In speță, instanța a reținut în mod corect că în temeiul art. 364 și urm. C. proc. civ., raportul de drept procesual nu se poate lega în mod valabil decât intre pretinșii titulari ai drepturilor și obligațiilor ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății. Privitor la motivul prevăzut de art. 304 pct. 10 C. proc. civ., devine de prisos a se mai analiza criticile aduse sub acest aspect hotărârii atacate deoarece pct. 10 al art. 304 a fost abrogat prin art. I pct. 111 1 din O.U.G. nr. 138/2000. Pentru considerentele de fapt și de drept reținute mai sus, conform art. 312 C. proc. civ., se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC D.F.F. SRL BAIA MARE împotriva deciziei nr. 458 din 19 aprilie 2005 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC D.F.F. SRL BAIA MARE împotriva deciziei nr. 458 din 19 aprilie 2005 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 18 octombrie 2006