ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1057/2017

Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâta Comuna Păulești - Direcția impozite și taxe persoane juridice, în temeiul dispozițiilor art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, a solicitat suspendarea executării Deciziei de impunere nr. 8665/2014, cu privire la suma de 37.494.108,85 RON reprezentând diferențe suplimentare de impozit pe clădiri stabilite pentru perioada 2010 - 2013 (i.e. 24.869.730 RON) și accesorii aferente (i.e. 12.179.809,61 RON), precum și impozit pe clădiri, impozit pe teren și taxa afișaj stabilite pentru 2014 (i.e. 424.169,12 RON) și accesorii aferente (i.e. 20.400,12 RON), până la soluționarea definitivă a acțiunii în anulare pe care societatea a promovat-o împotriva actului de impunere. Totodată, s-a solicitat fixarea unui nivel redus al cauțiunii, dat fiind că societatea este obligată să achite cauțiunea la valoarea extrem de ridicată de 37.494.108,85 RON - care cuprinde, în parte, și impozit pe clădiri, taxă de afișaj și impozit pe teren aferente 2014 care au fost impuse repetat la plată societății - și comunicarea cuantumului fixat anterior primului termen de judecată, în vederea achitării sumei stabilite și prezentării dovezii de plată a cauțiunii la primul termen ce va fi fixat.

Soluția instanței de fond Prin Sentința civilă nr. 110 din 12 mai 2015, Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis cererea de suspendare executare act administrativ formulată de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâta Comuna Păulești, și pe cale de consecință, a dispus suspendarea executării Deciziei de impunere nr. 8665 din 29 septembrie 2014 a Comunei Păulești privind creanțele datorate bugetului local de contribuabilul SC A. SRL, până la soluționarea definitivă a acțiunii în anulare.

Cererea de recurs Împotriva Sentinței civile nr. 110 din 12 mai 2015, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâta Comuna Păulești, invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Noul C. proc. civ.

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinarea formulată, intimata-reclamantă SC A. SRL a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Procedura derulată în recurs În cauză a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, prin încheierea de ședință din data de 3 noiembrie 2016, s-a dispus comunicarea raportului, în baza dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., cu mențiunea că părțile pot formula în scris un punct de vedere asupra raportului, în termen de 10 zile de la comunicare. La termenul din 16 martie 2017 având în vedere că în raport s-a propus anularea recursului, ca netimbrat, s-a considerat, de către toți membrii completului, că se poate face aplicarea prevederilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, în raport de înscrisurile depuse la doar și prin prisma criticilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte va anula recursul, ca netimbrat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. Potrivit art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, privind taxele judiciare de timbru, recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 C. proc. civ., iar dispozițiile art. 33 alin. (3) din același act normativ, statuează în mod expres că: „Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege”. În acest sens sunt și dispozițiile art. 148 alin. (6) C. proc. civ. potrivit cărora: „Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel”, precum și dispozițiile art. 197 din același act normativ care dispun în mod expres că: „În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii.” Din analiza textelor de lege sus citate, rezultă obligația recurentei de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul datorat. Sub acest aspect se constată că, recurenta-pârâtă a achitat taxă judiciară de timbru în cuantum de 25 RON, iar prin raportul asupra admisibilității recursului, întocmit la data de 22 iulie 2016, i s-a pus în vedere completarea taxei judiciare de timbru cu suma de 75 RON, însă până la această dată nu s-a conformat acestei dispoziții, astfel că se va aplica sancțiunea anulării recursului.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 248 alin. (1) coroborat cu art. 148 alin. (6) și art. 197 C. proc. civ., raportat la art. 24 alin. (1) și art. 33 alin. (3) din O.U.G. nr. 80/2013, Înalta Curte va anula recursul, ca netimbrat.