ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7500/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7500/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra cauzei
de față, constată următoarele:
La data de 09
mai 2012, s-a înregistrat pe rolul acestei instanțe, sub nr. 3503/1/2012,
contestația în anulare formulată de contestatoarea A.V.A.S. împotriva deciziei
nr. 696 din 07 februarie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
I
civilă, prin care s-a solicitat anularea acestei decizii
pentru motivele prevăzute de art. 317 alin. (1) pct. 1 și art. 318 teza
I
C. proc. civ..
În motivare, contestatoarea
a arătat că prin decizia atacată s-a respins, ca tardiv, recursul declarat de ea
împotriva deciziei nr. 115/Ap din 10 noiembrie 2010 a Curții de Apel Oradea, secția
civilă mixtă, și s-a admis recursul declarat de pârâta SC I. SA împotriva aceleiași
decizii, care a fost casată cu trimiterea cauzei spre rejudecarea apelurilor la
aceiași instanță.
Contestatoarea
a invocat motivul de contestație în anulare prevăzut de art. 317 alin. (1) pct.
1 C. proc. civ., sens în care a susținut că procedura de citare cu ea, în calitate
de recurentă, pentru data când s-a judecat recursul, nu a fost îndeplinită conform
legii.
Astfel, judecata
la instanța de recurs s-a desfășurat fără citarea sa, ceea ce a privat-o de dreptul
de a se apăra cu privire la excepția tardivității pe care s-a judecat recursul său.
De asemenea, contestatoarea
a invocat motivul de contestație în anulare prevăzut de art. 318 teza
I
C. proc. civ., susținând că dezlegarea dată recursului pe excepția
de tardivitate este rezultatul unei greșeli materiale.
Astfel, instanța
de recurs a calculat în mod greșit termenul în care a fost declarat recursul de
către A.V.A.S..
Decizia pronunțată
în apel a fost comunicată către A.V.A.S. la data de 15 decembrie 2010, așa încât,
conform dispozițiilor art. 101 și 102 (1) C. proc. civ., termenul legal de recurs
de 15 zile s-a împlinit în data de 31 decembrie 2010.
Recursul a fost
predat la Poșta Militară la data de 30 decembrie 2010, înlăuntrul termenului de
15 zile prevăzut de lege.
A.V.A.S. a apelat
pentru transmiterea corespondenței la serviciile Poștei Militare din cadrul Serviciului
Român de Informații. Predarea/primirea acestei corespondențe se face în baza unui
borderou încheiat sub semnătură privată de către reprezentanții ambelor părți, în
ziua preluării corespondenței.
Având în vedere
dispozițiile art. 104 C. proc. civ., potrivit cărora „Actele de procedură trimise
prin poștă instanțelor judecătorești se socotesc îndeplinite în termen dacă au fost
predate recomandat la oficiul poștal înainte de împlinirea lui", rezultă că
recursul trimis de A.V.A.S. prin poștă, la data de 30 decembrie 2010, trebuia socotit
ca declarat înlăuntrul termenului prevăzut de lege.
Contestația în
anulare este nefondată.
Potrivit
art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., constituie motiv de contestație în anulare
judecarea pricinii cu lipsă de procedură.
Textul are în
vedere numai neregularitatea procedurii de citare pentru ziua când au avut loc dezbaterile
în fond.
Or, în speță,
contrar susținerilor contestatoarei, la termenul la care au avut loc dezbaterile
asupra recursului, respectiv la termenul din 24 ianuarie 2012 (când pronunțarea
a fost amânată la 31 ianuarie 2012 și, apoi, la 07 februarie 2012), procedura de
citare a fost legal îndeplinită cu recurenta A.V.A.S., fapt ce rezultă din dovada
de citare de la dosar recurs, care îndeplinește toate condițiile de validitate prevăzute
sub sancțiunea nulității de art. 100 alin. (3) C. proc. civ..
Conform acestei
dovezi, care face probă deplină până la înscrierea în fals în ce privește mențiunile
privind faptele constatate personal de agentul instrumentator, în condițiile
art. 100 alin. (4) C. proc. civ., citația emisă pe numele recurentei A.V.A.S., pentru
termenul din 24 ianuarie 2012, i-a fost comunicată acesteia la sediul său, unde
a fost primită în data de 26 octombrie 2011 de un funcționar de la registratură,
care a semnat de primire, atestându-și numele și calitatea prin aplicarea ștampilei
instituției destinatare A.V.A.S..
În consecință,
motivul de contestație în anulare prevăzut de art. 317 alin. (1) pct. 1 C.
proc. civ. nu este incident în cauză.
Nici motivul
de contestație în anulare prevăzut de art. 318 teza
I
C.
proc. civ., care vizează săvârșirea unei greșeli materiale la dezlegarea recursului,
nu este incident în cauză.
Textul are în
vedere greșeli materiale în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului
și care au avut drept consecință darea unei soluții greșite. Este vorba despre acea
greșeală pe care o comite instanța, prin confundarea unor elemente importante sau
a unor date materiale și care determină soluția pronunțată, așadar despre o greșeală
de fapt, involuntară.
Greșeala materială
se apreciază în raport cu situația existentă la dosar la data pronunțării hotărârii
ce se atacă, deoarece față de ceea ce instanța avea la dispoziție în acel moment
se poate aprecia dacă soluția este rezultatul unei greșeli materiale.
Contestatoarea
susține că respingerea, ca tardiv, a recursului său, luându-se în considerare ca
dată a declarării recursului data înregistrării lui la instanță - 03 ianuarie 2011,
este rezultatul unei greșeli materiale, pentru că în condițiile în care recursul
a fost trimis prin poșta militară, fiind predat, pe bază de borderou de predare-primire,
la data de 30 decembrie 2010, aceasta era data declarării recursului și ea se situa
înăuntrul termenului legal de recurs, care s-a împlinit la 31 decembrie 2010.
La dosarul de
recurs nu există, însă, niciun act care să ateste o altă dată a declarării recursului
A.V.A.S. decât cea la care s-a raportat instanța de recurs pentru a respinge recursul
acestei părți ca tardiv, și anume data înregistrării recursului la instanță - 03
ianuarie 2011.
Astfel, plicul
cu care s-a depus la instanță recursul A.V.A.S. este atașat la dosarul de recurs,
dar el nu poartă decât mențiuni privind expeditorul (A.V.A.S.) și destinatarul (Curtea
de Apel Oradea). Nicio dovadă privind data predării la poșta militară, cu care se
pretinde expedierea recursului de către A.V.A.S., nu se regăsește în dosarul de
recurs.
Prin urmare, față
de situația existentă la dosar la data judecării recursului, care interesează în
aprecierea greșelii materiale reglementate ca motiv de contestație în anulare, nu
se poate reține că dezlegarea recursului A.V.A.S. pe excepția de tardivitate, luându-se
în calcul ca dată a declarării recursului cea a înregistrării lui la instanță, ar
fi rezultatul unei greșeli materiale în sensul art. 318 teza
I
C. proc. civ..
Având în vedere
considerentele prezentate, Înalta Curte urmează să respingă contestația în anulare,
ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată,
contestația în anulare formulată de A.V.A.S. împotriva deciziei nr. 696 din 7 februarie
2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția
I
civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică astăzi, 10 decembrie 2012.