ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 825/2017

Decizia nr. 825/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Încheierea din 19 iunie 2014 Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a admis excepția conexități invocată în Dosarul nr. x/54/2014 de către intimata SC A. SA și în temeiul dispozițiilor art. 164 C. proc. civ. a conexat Dosarul nr. x/54/2014 al Curții de Apel Craiova la Dosarul nr. x/54/2014 al aceleiași instanțe.

În baza art. 244 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. a suspendat judecarea cauzei până la soluționarea, în mod irevocabil a cauzei nr. x/P/2013 înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal.

Pentru a pronunța această încheiere, Curtea de Apel a reținut că prezenta cauză este legată de soluționarea cauzei penale înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal sub nr. x/P/2013 și care are ca obiect săvârșirea infracțiunii de fals asupra unor înscrisuri invocate de revizuientă în cauza extraordinară dedusă judecății. Totodată ordonanța dată în dosarul penal anterior menționat nu este definitivă, intimata învederând că va exercita calea de atac legală împotriva acesteia.

Împotriva acestei Încheieri a declarat recurs revizuenta SC A. SA.

În motivarea recursului se arată că revizuirea, ce formează obiectul prezentului dosar, a fost întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 4 C. proc. civ., conform cărora "revizuirea se poate cere (...) dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății".

În susținerea cererii de revizuire se invocă Ordonanța emisă la data de 24 februarie 2014 în cadrul dosarului nr. x/P/2013 (aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal), în care se reține că numiții B. și C. au întocmit ilegal contracte de arendă pe care le-au depus la Primăria Comunei R. și ulterior le-au folosit pentru a obține sprijin financiar de la stat, constând în subvenția acordată pentru agricultură.

Prin ordonanța sus-menționată s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva numiților B., C. și D. pentru săvârșirea infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals și înșelăciune.

În cadrul acestui dosar penal, procurorul de caz a reținut că a intervenit prescripția răspunderii penale, motiv pentru care a dispus clasarea cauzei. Totodată, în considerentele ordonanței de clasare se reține că suspecții sus-menționați se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor imputate.

În consecință, în cursul urmăririi penale, organul judiciar a clasat cauza și a considerat, în baza probelor administrate, că suspecții sunt vinovați de faptele penale amintite.

Având în vedere că există o neconcordanță vădită între probele existente la dosar și considerentele din Ordonanța de clasare din 24 februarie 2014, B. a formulat plângere împotriva acestei ordonanțe care a fost infirmată prin Ordonanța din 31 martie 2014, în baza probelor administrate, de către procurorul ierarhic superior din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt.

După reluarea urmăririi penale a fost emisă o nouă ordonanță de clasare în data de 18 iunie 2014, având aceleași considerente conform cărora B. se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor imputate. Pentru acest motiv, B. a formulat plângere la prim-procuror și ulterior la Judecătoria Caracal, plângerea fiind înregistrată la această instanță sub nr. 2981/207/2014.

Prin încheierea din 11 septembrie 2014, Judecătoria Caracal a dispus desființarea Ordonanței din 18 iunie 2014 și a impus procurorului de caz administrarea unor probe utile stabilirii existenței infracțiunilor imputate și a persoanelor vinovate.

Fiind reluată a doua oară urmărirea penală, procurorul de caz a dispus prin Ordonanța din 14 decembrie 2015 clasarea cauzei pe motiv că a intervenit prescripția răspunderii penale, reiterând însă considerentele din ordonanțele anterioare infirmate, ceea ce a determinat formularea unei noi plângeri care a fost admisă de către Judecătoria Caracal în Dosarul nr. x/207/2016.

Astfel, prin încheierea nr. 41 din 11 aprilie 2016 pronunțată de Judecătoria Caracal s-a dispus desființarea Ordonanței din 14 decembrie 2015 și reluarea urmăririi penale împotriva lui B.

Se mai precizează că pentru soluționarea acestui dosar penal au fost parcurse deja trei cicluri procesuale (ordonanță de clasare, plângere la prim-procuror, plângere la instanță care a fost admisă) ce atestă că procurorul de caz a redactat pro causa mai multe ordonanțe de clasare, în cuprinsul cărora se reține în mod nelegal și netemeinic că B. a falsificat mai multe contracte de arendare.

Prin Decizia nr. 4.451/2012, instanța a dispus obligarea, în solidar, a Primăriei R. și a primarului E. la plata sumei de 844.045 lei, cu titlu de despăgubiri, reprezentând contravaloarea subvențiilor de care A. a fost privată.

În opinia recurentei singura posibilitate a primarului E. de a desființa decizia susmenționată era de a obține o ordonanță în care să se specifice că toate contractele de arendă, în baza cărora avea dreptul la subvenții, erau ilegal întocmite.

De asemenea, se mai susține că încheierea de suspendare a judecării este nelegală și netemeinică, deoarece:

- procesul penal a fost continuat de către B., persoană fizică, nefiind exercitată vreo cale de atac de către subscrisa împotriva ordonanțelor de clasare sus menționate;.

- având în vedere modul de soluționare superficial a dosarului penal nr. x/P/2014 și considerentele nelegale ale procurorului de caz reținute în ordonanțele de clasare desființate, precum și concluziile Judecătoriei Caracal conform cărora actele materiale imputate se circumscriu legii civile și nu celei penale, rezultă că suspendarea judecării prezentei cauze nu se mai impune, urmărirea penală pentru infracțiunile reținute în sarcina suspecților neavând nicio influență considerabilă asupra hotărârii ce urmează să se dea în prezenta cauză.

Astfel, prin desființarea ordonanțelor atacate, Judecătoria Caracal a confirmat lipsa săvârșirii unor fapte penale de către numitul B., în sensul că actele materiale imputate acestuia se circumscriu legii civile.

Intimata Primăria Comunei R. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului.

Înainte de a păși la examinarea motivelor de recurs, în baza dispozițiilor art. 137 C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 28 din Legea n. 554/2004, Înalta Curte va analiza admisibilitatea recursului în raport cu dispozițiile art. 244

1

alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit art. 244

1

alin. (1) C. proc. civ.: "Asupra suspendării judecării procesului, instanța, se va pronunța prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat, cu excepția celor pronunțate în recurs".

Astfel, din economia textului de lege suscitat rezultă cu certitudine că se poate declara recurs, în mod separat, împotriva încheierii de suspendare a judecării cauzei, dacă aceasta este pronunțată de instanța de fond sau de instanța de apel.

În cauză, încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecării pricinii a fost pronunțată de instanța învestită cu soluționarea cererii de revizuire a Deciziei civile nr. 4.451/2012 formulată de Primăria Comunei R.

Rezultă fără putință de tăgadă că această Încheiere nu poate fi atacată cu recurs în mod separat.

Înalta Curte apreciază că nu poate fi primită susținerea recurentei potrivit căreia art. 244

1

exclude doar recursul împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea judecății în recurs, nu și în alte căi extraordinar de atac.

Dacă în cazul încheierii pronunțate în recurs nu există calea de atac a recursului, cu atât mai mult în cazul unei cereri de revizuire, recursul este inadmisibil.

De altfel, în cauză, încheierea de suspendare pronunțată în soluționarea cererii de revizuire este dispusă chiar de instanța de judecată care a soluționat recursul.

În consecință, pentru considerentele arătate, și în temeiul dispozițiilor art. 137 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția inadmisibilității recursului invocată de intimata Primăria comunei R.

Respinge recursul declarat de SC "A." SA împotriva Încheierii din 19 iunie 2014 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02 martie 2017.

Procesat de GGC - ED