ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 59/2017

Decizia nr. 59/2017 Asupra cererii de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Prin Decizia nr. 2950 din 19 ianuarie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins cererea de revizuire formulată de SC A. SRL împotriva Deciziei nr. 1608 din 25 mai 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru lipsa capacității de exercițiu a revizuentei. A reținut instanța că, prin sentința nr. 19 din 21 ianuarie 2016 a Tribunalului Specializat Mureș - Falimente, irevocabilă, s-a hotărât închiderea procedurii de faliment deschise pe seama debitoarei SC A. SRL, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Mureș, și radierea acesteia din registrul comerțului.

2. Prin cererea înregistrată la data de 18 noiembrie 2016, revizuenta SC A. SRL, prin administrator B., a formulat cerere de completare a deciziei. A motivat petenta că anularea calității de administrator al SC A. SRL nu s-ar fi întâmplat dacă, în cursul soluționării acțiunilor sale, instanțele de judecată ar fi respectat dispozițiile Codului de procedură civilă și nu s-ar fi pronunțat doar asupra excepțiilor de procedură, fondul cauzelor sale nefiind judecat. Pârâta nu a formulat întâmpinări la acțiunile sale și, în măsura în care s-ar fi respectat principiile de drept ale legiuitorului, vizând judecarea corectă a spețelor deduse judecății, soluția de fond ar fi fost de admitere a acțiunilor în perioadele anterioare soluției de insolvență pronunțate în martie 2016. Astfel, a solicitat completarea deciziei în acest sens.

3. Examinând cererea, în raport cu motivele expuse și cu normele de drept invocate, Înalta Curte o apreciază ca nefondată, pentru considerentele ce urmează. Potrivit art. 281 2 alin. (1) C. proc. civ. „Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare.” Prin cererea formulată, petenta revizuentă nu invocă nepronunțarea instanței asupra vreunui capăt de cerere sau vreunei cereri conexe sau incidentale.

Petenta face aprecieri asupra acțiunilor pe care le-a formulat și asupra modului în care au fost soluționate. De asemenea, susține că autoritatea pârâtă nu a formulat întâmpinări față de acțiunile sale și că nu ar fi fost respectate principiile de drept vizând judecarea corectă a spețelor deduse judecății. Înalta Curte constată că nu se invocă omisiunea instanței și nu se solicită completarea deciziei pronunțate asupra cererii de revizuire, petenta nefăcând altceva decât să-și exprime nemulțumirile asupra modului de soluționare a acțiunilor sale, în diverse faze procesuale. Astfel, susținerile sale depășesc sfera demersului procedural reglementat de art. 281 2 C. proc. civ., cererea de completare dispozitiv urmând a fi respinsă, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea formulată de SC A. SRL de completare a Deciziei nr. 2950 din 3 noiembrie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 ianuarie 2017.