ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3373/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3373/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Decizia nr. 3373/2015
I. Circumstanțele
cauzei
Cererea de
chemare în judecată
Prin acțiunea înregistrată
pe rolul Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de
contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC A. SRL Ardud a
solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și
Intervenție pentru Agricultură, suspendarea executării
Procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor
bugetare nr. 1228 din 14 ianuarie 2014 până la soluționarea
definitivă și irevocabilă a cauzei, în baza art. 15 alin. (1)
din Legea nr. 554/2004.
Soluția
primei instanțe
Curtea de
Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și
fiscal, prin sentința nr. 205 din 10 noiembrie 2014, a admis cererea
formulată de relamantă, dispunând suspendarea executării procesului-verbal
de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr.
1228 din 14 ianuarie 2014, emis de pârâtă, până la soluționarea
definitivă și irevocabilă a acțiunii în contencios
administrativ.
Calea de
atac exercitată
Împotriva
acestei sentințe a declarat recurs pârâta Agenția de Plăți și
Intervenție pentru Agricultură, invocând prevederile art. 488 alin.
(1) pct. 8 C. proc. civ.
În motivarea
căii de atac, recurenta a arătat, în esență, că,
hotărârea atacată este lipsită de temei legal, fiind pronunțată
cu încălcarea dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004.
În opinia sa,
în speță nu sunt îndeplinite cele două condiții
prevăzute de lege.
Astfel, în
ceea ce privește cazul bine justificat, a arătat că nu
există o îndoială cu privire la legalitatea actului administrativ
atacat, prima instanță reținând, în mod greșit, că
emiterea procesului verbal atacat s-a făcut cu încălcarea art. 21
alin. (11), (14) și (15) din O.U.G. nr. 66/2011, care prevăd că
pe parcursul activităților de constatare structura verificată
are dreotul să își exprime punctul de vedere pentru a fi analizat de
echipa de verificare, și a faptului că prin rezoluția D.N.A. din
31.01.2014 s-a reținut o stare de fapt contrară celei din actul
contestat.
Referitor la
paguba iminentă susține că prin suspendarea executării
actului contestat s-ar crea grave prejudicii instituției recurente și
nu intimatei-reclamante, pentru că s-ar afla în imposibilitatea
recuperării sumei de bani în litigiu, purtătoare de dobânzi.
În concluzie
a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, cu consecința
respingerea cererii de suspendare.
Procedura
de examinare a recursului în completul de filtru
Raportul
întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc.
civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru și comunicat
părților în baza încheierii de ședință din data de 13
iulie 2015, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Totodată,
completul de filtru a apreciat incidența în cauză a prevederilor art.
493 alin. (7) C. proc. civ., pronunțând în acest sens încheierea de
admitere în principiu din data de 30 septembrie 2015.
II. Considerentele
Înaltei Curți asupra recursului
Examinând
sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă,
a apărărilor formulate de intimată și în temeiul art. 496 C.
proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
Intimata-reclamantă
a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere vizând
suspendarea executării procesului-verbal de constatare a neregulilor și
de stabilire a creanțelor bugetare nr. 1228 din 14 ianuarie 2014 până
la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, în baza
art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Potrivit art.
14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 „în cazuri bine justificate și pentru
prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art.
7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității
ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară
instanței competente să dispună suspendarea executării
actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței
de fond”.
Prin sentința
ce formează obiectul recursului, prima instanță a dispus
suspendarea executării procesului-verbal de constatare a neregulilor și
de stabilire a creanțelor bugetare nr. 1228 din 14 ianuarie 2014, emis de
pârâtă, până la soluționarea definitivă și
irevocabilă a acțiunii în contencios administrativ.
În speță,
prin sentința nr. 232 din 3 decembrie 2014, pronunțată în Dosarul
nr. x/35/2014, Curtea de Apel Oradea „Admite în parte acțiunea
formulată de reclamanta S.C. A. SRL (...) Anulează în parte Decizia
de soluționare a contestației nr. 4236/2014 și procesul-verbal
de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr.
1228 din 14 ianuarie 2014 emise de pârâtă cu privire la constatările
referitoare la suprafețele de teren aflate în folosința reclamantei
în localitatea Ardud, rspingând ca nefondate celelalte pretenții; (...)”.
Soluția
pronunțată de instanța învestită cu acțiunea în
anulare a actului administrativ a cărui suspendare se solicită în
prezenta cauză conferă consistență concluziei că este
îndeplinită condiția cazului bine justificat, iar prin anularea, în
parte, a actelor atacate aparența de drept a fost consolidată.
În ceea ce
privește paguba iminentă, această noțiune are în vedere
producerea unui prejudiciu, or, măsura dispusă de autoritatea
publică recurentă generează o diminuare a patrimoniului
intimatei, iar în condițiile în care această consecință
este cauzată de un act administrativ în privința căruia a fost
răsturnată prezumția de legalitate, prin anularea sa, diminuarea
respectivă nu mai are caracter prezumat legal, astfel că și
această condiție este îndeplinită.
În fine,
Înalta Curte are în vedere, mutatis mutandis, și dispozițiile art. 15
alin. (4) din Legea nr. 554/2004, conform cărora „în ipoteza admiterii acțiunii
de fond, măsura suspendării, dispusă în condițiile art. 14,
se prelungește de drept până la soluționarea definitivă și
irevocabilă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat
suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. (1).”
Temeiul legal
al soluției adoptate în recurs
Pentru
considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., republicat,
Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
recursul declarat de Agenția de Plăți și Intervenție
în Agricultură împotriva sentinței nr. 205 din 10 noiembrie 2014 a
Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios
administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată,
în ședință publică, astăzi 29 octombrie 2015.