ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1928/2016

Decizia nr. 1928/2016

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul acțiunii și procedura derulată în fața primei instanțe sesizate

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 14 aprilie 2015, sub nr. 2288/2/2015, reclamanta Direcția Venituri Buget Local Sector 2 a solicitat, în contradictoriu cu pârâta UAT Municipiul București prin Primar General, obligarea acesteia din urmă la plata sumei de 1.26.564,28 RON actualizată cu indicele de inflație, reprezentând contravaloarea taxei de publicitate din perioada 1 ianuarie 2009 - 31 octombrie 2014 achitată de către persoanele care au domiciliul fiscal și/sau au prestat serviciile de reclamă și publicitate pe raza teritorială a Sectorului 2, în contul IBAN ROXXXXX, deschis la Trezoreria Sectorului 2, Beneficiar Direcția Venituri Buget Local Sector 2, C. fisc., precum și obligarea la plata dobânzii legale pentru fiecare zi de întârziere, în situația în care pârâta nu-și îndeplinește această obligație de a restitui contravaloarea taxei de publicitate din perioada menționată, actualizată, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În drept a invocat prevederile art. 194 C. proc. civ., art. 1, 8 și art. 18 alin. (5) din Legea nr. 554/2004.

Hotărârile care au generat conflictul de competență

Curtea de București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 2737 din 26 octombrie 2015, a admis excepția de necompetență materială a instanței și, în consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei privind acțiunea formulată de reclamanta Direcția Venituri Buget Local Sector 2, în contradictoriu cu pârâta UAT Municipiul București prin Primar General, în favoarea Tribunalului București - SCAF.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că, prin Adresa nr. 1855 din 9 martie 2013 emisă de Primăria Municipiului București, s-a menționat că potrivit art. 295 alin. (7) din Legea nr. 571/2003 taxa pentru servicii de reclamă și publicitate, precum și amenzile și penalitățile aferente constituie venituri la bugetul local al unității administrativ-teritoriale, iar potrivit art. 271 pct. 1 din Legea nr. 571/2003 reclamantei îi revine taxa de reclamă și de publicitate, alta decât cea prevăzută de art. 270 din C. fisc., menționându-se că la nivelul municipiului București aceasta revine bugetului local al sectorului.

De asemenea, instanța a mai reținut că se impune a se determina competența materială de primă instanță în judecarea cauzei prin prisma criteriului rangului autorității de la care emană actul contestat, nefiind incident criteriul special al cuantumului sumei, iar, pe de altă parte, litigiul de față nu este unul purtat de organul fiscal și contribuabil, ci de două autorități publice locale fiscale, punând în discuție un act privind transferuri bugetare de sume deja încasate.

În fine, instanța a învederat că cererea reclamantei nu este făcută în considerarea calității de contribuabil a acesteia, ci este făcută în baza unei reinterpretări a dispozițiilor legale în baza cărora reclamanta a achitat aceste sume de bani pârâtei, considerând că aceasta din urmă deține suma de 1.266.564,28 RON reprezentând taxa de publicitate aferentă perioadei 2009 - 2014 fără o cauză juridică.

Învestit cu soluționarea cauzei, Tribunalul București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale - funcțională a Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal și, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Direcția Venituri Buget Local Sector 2, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul București prin Primar General, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competență și, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru soluționarea conflictului de competență.

Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut din analiza lucrărilor în dosar că în cauza de față este aplicabil criteriul valoric, întrucât reclamantul solicită plata sumei de 1.266.564,28 RON reprezentând taxa de publicitate aferentă perioadei 2009 - 2014.

Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte ca instanță competentă să soluționeze conflictul, conform art. 135 alin. (3) și alin. (5) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în primă instanță în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului, obiectul prezentei cereri de chemare în judecată privește obligarea pârâtei Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul București prin Primar General, la plata către reclamanta Direcția Venituri Buget Local sector 2 a sumei de 1.266.564,28 RON, pe care această unitate teritorială a încasat-o cu titlu de taxă de publicitate aferentă perioadei 2009 - 2014 pentru servicii prestate pe raza sectorului 2, în baza prevederilor art. 270 pct. 1 și 2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal potrivit cărora taxele de reclamă și publicitate se plătesc la bugetul local al unității administrativ-teritoriale.

Așadar, litigiul pendinte vizează doar stabilirea bugetului căruia i se cuvin veniturile menționate anterior, obligația de plată fiind subsecventă constatării refuzului nejustificat al autorității locale pârâte de a efectua plata.

În acest context, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, modificată prevede următoarele: „Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel”.

Prin urmare, specificul litigiilor care se desfășoară între persoanele fizice sau juridice și administrația publică determină, în mod necesar, existența unor reguli imperative în privința competenței instanțelor de contencios administrativ.

Pentru stabilirea competenței materiale, articolul aflat în discuție instituie două criterii:

- criteriul poziționării în cadrul sistemului administrației publice (rangul autorității centrale sau locale) a autorității publice emitente a actului atacat, în cazul actelor administrative cu caracter general;

- criteriul valoric, stabilit pe baza cuantumului impozitului, taxei, contribuției sau datoriei vamale care face obiectul actului administrativ contestat, în cazul actelor administrativ-fiscale.

În cauza de față,determinarea competenței materiale de primă instanță în judecarea cauzei se realizează prin prisma criteriului rangului autorității de la care emană actul contestat, nefiind incident criteriul special al cuantumului sumei.

Nu în ultimul rând, așa cum în mod corect a reținut Curtea de Apel București, litigiul de față nu este unul purtat de organul fiscal și contribuabil, ci de două autorități publice locale, punând în discuție un act privind transferuri de sume deja încasate la buget.

Având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, un act administrativ asimilat emis de o autoritate publică locală (U.A.T. Municipiul București), competența instanței de contencios administrativ și fiscal urmează a fi stabilită în funcție de rangul organului emitent al cărui act este atacat în instanță.

Față de considerentele expuse în prezenta cauză competența de soluționare a cauzei aparține Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ, fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Direcția Venituri Buget Local Sector 2 în contradictoriu cu pârâtul Municipiul București, prin Primar general în favoarea Tribunalului București, secția a II-a CAF.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 iunie 2016.

Procesat de GGC - LM