ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2678/2016

Decizia nr. 2678/2016

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul acțiunii și procedura derulată în fața primei instanțe sesizate

Prin cererea înregistrată și precizată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/3/2015, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R. în contradictoriu cu pârâții Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați, au solicitat obligarea la plata sumelor reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral produs prin discriminare ca urmare a neacordarii suplimentului postului (25% la salariul de baza) și suplimentul treptei de salarizare (25% la salariul de baza); obligarea la plata efectiva a sumelor reprezentând suplimentul postului in procent de 25% din salariul de baza și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de baza, începand cu 01.01.2004 calculate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Hotărârile care au generat conflictul de competență

Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 2216 din 7 aprilie 2016, a admis excepția necompetenței teritoriale și pe cale de consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții A., B., C., D., E., F.,G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați, în favoarea Tribunalului Galați, secția contencios administrativ și fiscal.

Argumentând soluția instanța a reținut că potrivit art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004 reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului.

Față de aceste prevederi a reținut instanța că Tribunalul Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, este competent să soluționetze prezenta cauză.

Învestit cu soluționarea cauzei Tribunalul Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetentei teritoriale a Tribunalului Galați, secția contencios administrativ și fiscal, invocată din oficiu și, în consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei formulată de reclamanții A., B., ș.a.m.d., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea nr. 188/1999), în favoarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, spre competentă soluționare.

Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalului Galați, secția contencios administrativ și fiscal, și Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție spre competenta soluționare a conflictului de competență.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că obiectul prezentului litigiu îl constituie, atât raportul de serviciu al reclamanților/funcționari publici în cadrul D.G.R.F.P. Galați - Biroul Vamal de Frontieră Tulcea, cât și solicitarea acestora de obligare a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării la plata sumelor reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral produs prin discriminare.

Conchide instanța, reținând că în cauza de față reclamanții au optat pentru instanța de la sediul pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării astfel că Tribunalului București este instanța competentă să soluționeze cauza.

Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte ca instanță competentă să soluționeze conflictul, conform art. 135 alin. (3) și alin. (5) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în primă instanță în favoarea Tribunalului Galați, secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal.

Reclamanții A., B., C., ș.a.m.d., în calitate de funcționari publici (salariați ai Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Galați - Biroul Vamal de Frontieră Tulcea) în contradictoriu cu pârâții Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați, au solicitat obligarea la plata sumelor reprezentând despăgubiri constând în prejudiciul moral produs prin discriminare ca urmare a neacordarii suplimentului postului (25%la salariul de baza) și suplimentul treptei de salarizare (25% la salariul de bază), obligarea la plata efectivă a sumelor reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, începand cu 01.01.2004 calculate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Potrivit art. 109 din Legea nr. 188/1999, republicată, cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului.

Așadar, normele de competență derogatorii instituite prin art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, astfel cum a fost modificat prin art. IV din Legea nr. 2/2013, sunt incidente în cauză, întrucât litigiul are ca obiect raportul de serviciu al funcționarilor publici, atât timp cât reclamații au calitatea de funcționari publici.

Mai mult decât atât, conform dispozițiilor art. 111 C. proc. civ., „cererile îndreptate împotriva statului, autorităților și instituțiilor centrale sau locale, precum și a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanța de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanța de la sediul pârâtului”.

Din coroborarea textelor de lege menționate anterior, raportate la prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 care prevede că reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului, Înalta Curte constată că unii reclamanții au domiciliul în județul Galați și alții în județul Tulcea, iar sediul angajatorului - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați este în Galați, astfel că Tribunalul Galați, secția contencios administrativ și fiscal, este competent teritorial să soluționeze prezentul litigiu.

Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Galați, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R. și pe pârâții Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați în favoarea Tribunalului Galați, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 octombrie 2016.