ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2345/2016

Decizia nr. 2345/2016

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 5 București la data de 05.11.2015, reclamantul A. a chemat-o în judecată pe pârâta B., solicitând instanței să dispună asupra desfacerii căsătoriei, numelui ce-l va purta soția după desfacerea căsătoriei și a situației copilului minor rezultat din căsătorie.

În drept, au fost invocate disp. art. 373 lit. b), art. 379 alin. (1) C. civ.

La data de 18.01.2016, pârâta-reclamantă a depus la dosar întâmpinare și cerere reconvențională.

În drept, au fost invocate disp. art. 262, art. 263 alin. (1), art. 373 lit. b), art. 379 și urm., art. 396, art. 397, art. 400-402, art. 483, art. 487, art. 503, art. 524, art. 529 și urm. C. civ., art. 916 C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 3551 din 10.05.2016, Judecătoria sectorului 5 București a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

În motivare, s-a reținut că soții au avut locuința comună în București, sector 5, însă anterior introducerii acțiunii, reclamantul s-a stabilit în județul Călărași, com. Curcani, iar pârâta se mutase definitiv în județul Vâlcea, oraș Râmnicu Vâlcea, potrivit declarațiilor date în fața instanței. Acestea se coroborează cu susținerile reclamantului din cuprinsul acțiunii și cu concluziile anchetei sociale. Instanța nu a luat în considerare afirmația reclamantului în sensul că a revenit în locuința comună din sectorul 5 imediat după plecarea pârâtei, dat fiind că în acțiune se precizează că la momentul depunerii acesteia locuiește în com. Curcani.

Potrivit art. 915 C. proc. civ., cererea de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților, dacă vreunul dintre ei mai locuiește în raza sa teritorială, iar doar dacă niciunul nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei de la ultima locuință comună, este competentă instanța de Ia locuința pârâtului.

În speța, astfel cum reiese din susținerile părților, acestea au avut ultima locuință comună în sectorul 5, niciuna nu mai locuia acolo la momentul introducerii acțiunii, iar pârâta locuia la momentul sesizării instanței de către reclamant în Râmnicu Vâlcea.

La rândul său, primind dosarul, Judecătoria Râmnicu Vâlcea, prin sentința civilă nr. 4527 din 14.11.2016, a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București; a constatat ivit conflictul negativ de competență și. a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și justiție, spre a-I soluționa.

În motivare, s-a reținut că nu sunt incidente dispozițiile art. 915 alin. (1) teza a II-a, întrucât la momentul înregistrării cererii de chemare în judecată, reclamantul pârât revenise în locuința comună, iar pârâta plecase cu o zi înainte, potrivit susținerilor acesteia. Aceasta este locuința statornică a părților, aici au locuit permanent, mai întâi împreună, apoi separat, atât până la introducerea acțiunii de divorț, cât și ulterior, aici s-a consumat căsătoria și, în consecință, aici se administrează cu celeritate probele.

Cu privire la conflictul negativ de competența, Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 915 alin. (1) C. proc. civ. prevăd: „Cererea de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților. Dacă soții nu au avut locuință comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuință comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia își are locuința pârâtul (...)”.

Potrivit textului de lege redat, competența de soluționare a cererii de divorț revine instanței în circumscripția căreia se află ultima locuință comună a soților, iar dacă soții nu mai locuiesc ia domiciliul comun, competența de soluționare a cererii revine instanței în circumscripția căreia își are domiciliul pârâtul.

În speță, domiciliul comun al soților a fost în București, pe raza sectorului 5, unde, însă, nu mai locuiește niciunul dintre soți, astfel cum rezultă din actele și lucrările dosarului.

Conform anchetei sociale efectuate de Primăria Comunei Curcani, jud. Călărași, înregistrată la Judecătoria sectorului 5 București la data de 19.02.2016, reclamantul A. locuiește împreună cu părinții săi C. și D. în imobilul din comuna Curcani, jud. Călărași.

La 24.02.2016 a fost înregistrată în dosarul Judecătoriei sectorului 5 București și ancheta socială efectuată la data de 28.01.2016 de Consiliul Local al Municipiului Râmnicu Vâlcea - Direcția de protecție socială, prin care s-a constatat că pârâta B. împreună cu minorul E. s-au mutat, din luna noiembrie 2015, la domiciliul părinților săi F. și G. din municipiul Râmnicu Vâlcea, jud. Vâlcea, „unde locuiesc și în prezent”.

În dosarul Judecătoriei sectorului 5 București s-a depus și ancheta socială efectuată anterior, în data de 20.01.2016, de către Primăria sectorului 5 București, în care se menționează că „părțile au avut domiciliul conjugal la adresa din București, sector 5, într-un apartament compus din 3 camere și dependințe, proprietate personală a ambilor soți”. Din conținut acestei anchete sociale nu rezultă că vreunul dintre soți mai locuiește în fostul domiciliu conjugal, ci doar că aceștia se află în proces de divorț, că s-au despărțit în fapt în luna noiembrie 2015, moment de la care doamna B. împreună cu minorul s-au mutat în orașul Râmnicu Vâlcea, în locuința bunicilor materni ai copilului.

Așa fiind, devin aplicabile prevederile art. 915 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., care stabilesc competența de soluționare a cererii de divorț în favoarea judecătoriei în circumscripția căreia își are locuința pârâtul.

Față de considerentele reținute, având În vedere că domiciliul pârâtei B. se află pe raza municipiului Râmnicu Vâlcea, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B., cu Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei Municipiului Râmnicu Vâlcea și cu Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei comunei Curcani, jud. Călărași, având ca obiect „divorț”, în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 decembrie 2016.