ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1268/2017
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1268/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia nr.
1268/2017
Asupra cauzei de față,
constată următoarele:
Prin
cererea înregistrată la data de 5 decembrie 2016 sub nr. x/45/2016 pe
rolul Curții de Apel Iași, secția litigii de muncă și
asigurări sociale, revizuenta A. a solicitat, în temeiul
dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 și 5 C. proc. civ., în
contradictoriu cu intimata Școala B. Ibănești - Consiliul de
Administrație al Școlii B. Ibănești, desființarea
Deciziei civile nr. 426 din 04 mai 2016 pronunțată de aceeași
instanță în Dosar nr. x/89/2015.
În motivare, revizuenta a arătat,
în esență, că toate înscrisurile depuse în Dosarul nr. x/45/2016
sunt înscrisuri noi pe care instanța de apel nu le-a avut la momentul
soluționării apelului, că nu i-au fost admise probatoriile
solicitate, că Hotărârea nr. 9 din 19 iunie 2015 și Decizia nr.
8 din 19 iunie 2015 au fost emise abuziv de către intimată, că
abaterile disciplinare de care este acuzată nu au corespondent în
realitate și nu sunt argumentate, sens în care se impune desființarea
hotărârii mai sus menționate.
Prin Decizia nr. 206 din 3 aprilie
2017 Curtea de Apel Iași, secția litigii de muncă și
asigurări sociale, a respins, ca tardivă, cererea de revizuire,
reținând că, raportat la data comunicării deciziei ce se
solicită a fi revizuită, respectiv, 31 august 2016, data
formulării cererii de revizuire (5 decembrie 2016) nu se circumscrie
termenului de 1 lună prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 1 C. proc.
civ.
Cu privire situația
prevăzută la art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., instanța a
reținut că dispozițiile citate stabilesc că termenul de
revizuire este de o lună și că acesta curge din ziua în care
s-au descoperit înscrisurile ce se invocă, dar a constatat că nici
acest termen procedural nu a fost dovedit că ar fi fost respectat.
Împotriva acestei decizii a declarat
recurs încadrabil în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
revizuenta A., arătând că instanța învestită cu
soluționarea cererii de revizuire a interpretat și aplicat
greșit dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 și 5 C. proc.
civ., în sensul că a calculat în mod greșit termenul de o lună în
care putea fi formulată o astfel de cerere.
În acest sens,
recurenta-revizuentă arată că nu s-a ținut cont de
înscrisurile depuse la dosar, de probele administrate în cauză și de
faptul că angajați ai intimatei au împiedicat-o să procure
documente utile soluționării litigiului de fond.
Înalta Curte, înregistrând dosarul ca
recurs, a procedat, la data de 11 iulie 2017, la întocmirea raportului asupra
admisibilității în principiu a recursului, prin raportul întocmit
constatându-se că decizia obiect al prezentei căi de atac nu face
parte din categoria hotărârilor judecătorești susceptibile de a
fi atacate cu recurs.
Completul de filtru C3, constatând
că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc.
civ., a dispus, prin rezoluția de la aceeași dată, comunicarea
raportului părților, pentru ca acestea să depună puncte de
vedere conform dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.,
În cauză nu s-au formulat puncte
de vedere la raportul de admisibilitate.
S-a acordat termen pentru judecarea
recursului la data de 20 septembrie 2017, în temeiul art. 493 alin. (5) C.
proc. civ., fără citarea părților.
Analizând cauza, Înalta Curte
constată următoarele:
Potrivit art. 513 alin. (5) C. proc.
civ. "Hotărârea dată asupra revizuirii este supusă
căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea
revizuită", iar potrivit alin. (6) "Dacă revizuirea s-a
cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac este recursul ...".
În cauză, recurenta solicită
revizuirea Deciziei nr. 426 din 04 mai 2016 pronunțată de Curtea de
Apel Iași, secția litigii de muncă și asigurări sociale,
în Dosar nr. x/89/2015 având ca obiect drepturi bănești, decizie prin
care s-a soluționat apelul formulat de reclamanta A. (revizuenta din
prezenta cauză) împotriva Sentinței civile nr. 32 din 14 ianuarie
2016 a Tribunalului Vaslui.
Se constată că Decizia nr.
426 din 04 mai 2016 a Curții de Apel Iași, secția litigii de
muncă și asigurări sociale, este dată în apel în
soluționarea unui litigiu de muncă având ca obiect drepturi
salariale.
Or, potrivit dispozițiilor art.
XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 "în procesele pornite începând cu
data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31
decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în
cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010
privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigația
civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și
asigurări sociale ...".
În acest context, devin aplicabile
dispozițiile art. 513 alin. (5) C. proc. civ. mai sus citate, în sensul
că dacă hotărârea a cărei revizuire se solicită nu are
deschisă calea recursului, nici hotărârea prin care s-a
soluționat cererea de revizuire împotriva acesteia nu va beneficia de
calea extraordinară de atac.
Cum în cauză, Decizia nr. 426 din
04 mai 2036 a Curții de Apel Iași, obiect al revizuirii, nu este
supusă recursului (așa cum statuează dispozițiile art.
XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, astfel cum era în vigoare la data
soluționării litigiului), rezultă că hotărârea prin
care s-a soluționat cererea de revizuire împotriva acestei decizii,
și anume Decizia nr. 206 din 03 aprilie 2017 a aceleiași
instanțe, are același regim juridic ce exclude calea de atac
extraordinară a recursului.
Prin urmare, în raport de
conținutul dispozițiilor legale anterior menționate, se constată
că recursul declarat este inadmisibil, hotărârea pronunțată
de Curtea de Apel Iași fiind una definitivă în sensul
dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 Noul C. proc. civ.,
nesusceptibilă de a fi atacată pe calea recursului.
Față de cele arătate,
criticile deduse judecății prin intermediul motivelor de recurs nu
pot fi analizate, Înalta Curte urmând să respingă, ca inadmisibil,
recursul declarat de revizuenta A. împotriva Deciziei nr. 206 din 3 aprilie
2017 a Curții de Apel Iași, secția litigii de muncă și
asigurări sociale.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul
declarat de revizuenta A., domiciliată în Bârlad, Județul Vaslui
împotriva Deciziei nr. 206 din 3 aprilie 2017 a Curții de Apel Iași,
secția litigii de muncă și asigurări sociale, în
contradictoriu cu pârâta Școala B. Ibănești - Consiliul de
Administrație al Școlii B. Ibănești, cu sediul în
Ibănești, Județul Vaslui.
Fără cale de atac.
Pronunțată în
ședință publică azi, 20 septembrie 2017.
Procesat de GGC - ED