ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2290/2016
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2290/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 2290/2016 Asupra cauzei de față, prin raportare la dispozițiile art. 499 C. proc. civ., constată următoarele: 1. Cererea de recurs Prin încheierea de ședință din data de 13 iunie 2016 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă, s-a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecării cererii de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 1238 din 23 noiembrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. x/110/2014. În considerentele încheierii s-a reținut faptul că niciuna din părți, deși legal citate, nu s-a înfățișat la strigarea pricinii și nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Împotriva încheierii de ședința din data de 13 iunie 2016 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă, a declarat recurs revizuenta A., la data de 30 august 2016. În cuprinsul cererii de recurs se solicită casarea încheierii din data de 13 iunie 2016 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă, și continuarea judecății. Recurenta arată că insistă în judecata cauzei, angajându-și apărător în acest sens, neavând nicio vină în faptul că dosarul a fost judecat de Curtea de Apel Bacău în absența sa. Dosarul a fost înregistrat ca recurs pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 12 septembrie 2016, fiind repartizat completului filtru nr. 2. Prin rezoluția completului din 14 septembrie 2016, cererea de recurs a fost comunicată către intimata U.A.T.
Municipiul Bacău, prin Primar, cu mențiunea de a depune întâmpinare în termen de 30 zile de la comunicare. Intimata nu a depus întâmpinare în termenul prevăzut de dispozițiile art. XVII alin. (3) coroborate cu cele ale art. XV alin. (4) din Legea nr. 2/2013. La data de 26 octombrie 2016, s-a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, prin raport constatându-se că recursul este admisibil, dar partea nu a indicat motivele de nelegalitate pe care se întemeiază cererea. Completul de filtru C2, constatând că sunt întrunite condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus, prin rezoluția din 26 octombrie 2016, comunicarea raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului către părți, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc.
civ., recurenta depunând punct de vedere la raport, la data de 8 noiembrie 2016, prin care arată că recursul privește încălcarea dreptului la apărare. Prin rezoluția din data de 21 noiembrie 2016, s-a acordat termen la data de 22 noiembrie 2016, în vederea discutării admisibilității în principiu a recursului. 2. Analizând recursul formulat, Înalta Curte urmează a-l anula pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părții în favoarea căreia se exercită recursul, numele, prenumele și domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și numele și prenumele consilierului juridic care întocmește cererea.
Prezentele dispoziții se aplică și în cazul în care recurentul locuiește în străinătate; b) numele și prenumele, domiciliul sau reședința ori, după caz, denumirea și sediul intimatului; c) indicarea hotărârii care se atacă; d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat; e) semnătura părții sau a mandatarului părții în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic. Alin. (3) al art. 486 C. proc. civ. prevede faptul că mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.
Cererea de recurs formulată de recurenta A. nu îndeplinește condițiile prevăzute sub sancțiunea nulității, conform art 486 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor. Analizând cuprinsul cererii de recurs, se constată că în motivarea căii de atac nu se invocă critici de nelegalitate care să vizeze încheierea atacată, recurenta făcând doar o prezentare succintă a situației de fapt și exprimându-și nemulțumirea față de soluția dată de instanță, cu indicarea formală a încălcării dreptului la apărare, fără a arăta în concret care este motivul pentru care a fost încălcat dreptul său la apărare prin încheierea de suspendare a judecății întemeiată pe dispozițiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc.
civ. Instanța învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care astfel de motive de nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă explicită și se referă la una din situațiile cuprinse în art. 488 C. proc. civ. Art. 489 alin. (2) C. proc. civ., prevede faptul că recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ. Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte urmează să anuleze recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii de ședință din data de 13 iunie 2016 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Anulează recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii de ședință din data de 13 iunie 2016 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă. Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 noiembrie 2016.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.