ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2290/2016
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2290/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 2290/2016
Asupra cauzei
de față, prin raportare la dispozițiile art. 499 C. proc. civ.,
constată următoarele:
Cererea de
recurs
Prin încheierea de
ședință din data de 13 iunie 2016 a Curții de Apel
Bacău, secția I civilă, s-a dispus, în temeiul
dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea
judecării cererii de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva
deciziei civile nr. 1238 din 23 noiembrie 2015, pronunțată de Curtea
de Apel Bacău în Dosarul nr. x/110/2014.
În
considerentele încheierii s-a reținut faptul că niciuna din
părți, deși legal citate, nu s-a înfățișat la
strigarea pricinii și nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Împotriva
încheierii de ședința din data de 13 iunie 2016 a Curții de Apel
Timișoara, secția I civilă, a declarat recurs revizuenta A., la
data de 30 august 2016.
În cuprinsul
cererii de recurs se solicită casarea încheierii din data de 13 iunie 2016
a Curții de Apel Bacău, secția I civilă, și
continuarea judecății. Recurenta arată că insistă în
judecata cauzei, angajându-și apărător în acest sens, neavând
nicio vină în faptul că dosarul a fost judecat de Curtea de Apel
Bacău în absența sa.
Dosarul a
fost înregistrat ca recurs pe rolul Înaltei Curți de Casație și
Justiție, secția I civilă, la data de 12 septembrie 2016, fiind
repartizat completului filtru nr. 2.
Prin
rezoluția completului din 14 septembrie 2016, cererea de recurs a fost
comunicată către intimata U.A.T. Municipiul Bacău, prin Primar,
cu mențiunea de a depune întâmpinare în termen de 30 zile de la
comunicare.
Intimata nu a
depus întâmpinare în termenul prevăzut de dispozițiile art. XVII alin.
(3) coroborate cu cele ale art. XV alin. (4) din Legea nr. 2/2013.
La data de 26
octombrie 2016, s-a procedat la întocmirea raportului asupra
admisibilității în principiu a recursului, prin raport constatându-se
că recursul este admisibil, dar partea nu a indicat motivele de
nelegalitate pe care se întemeiază cererea.
Completul de
filtru C2, constatând că sunt întrunite condițiile art. 493 alin. (3)
C. proc. civ., a dispus, prin rezoluția din 26 octombrie 2016, comunicarea
raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului către
părți, pentru ca acestea să depună puncte de vedere,
așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.,
recurenta depunând punct de vedere la raport, la data de 8 noiembrie 2016, prin
care arată că recursul privește încălcarea dreptului la
apărare.
Prin
rezoluția din data de 21 noiembrie 2016, s-a acordat termen la data de 22
noiembrie 2016, în vederea discutării admisibilității în
principiu a recursului.
Analizând
recursul formulat, Înalta Curte urmează a-l anula pentru următoarele
considerente:
Potrivit
dispozițiilor art. 486 alin. (1) C. proc. civ., cererea de recurs va
cuprinde următoarele mențiuni:
a) numele
și prenumele, domiciliul sau reședința părții în
favoarea căreia se exercită recursul, numele, prenumele și
domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea ori, pentru
persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și numele
și prenumele consilierului juridic care întocmește cererea.
Prezentele dispoziții se aplică și în cazul în care recurentul
locuiește în străinătate;
b) numele
și prenumele, domiciliul sau reședința ori, după caz,
denumirea și sediul intimatului;
c) indicarea
hotărârii care se atacă;
d) motivele
de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor
sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un
memoriu separat;
e) semnătura
părții sau a mandatarului părții în cazul prevăzut la
art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic.
Alin. (3) al
art. 486 C. proc. civ. prevede faptul că mențiunile prevăzute la
alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate
la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.
Cererea de
recurs formulată de recurenta A. nu îndeplinește condițiile
prevăzute sub sancțiunea nulității, conform art 486 alin.
(3) C. proc. civ., în sensul că nu cuprinde motivele de nelegalitate pe
care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor.
Analizând cuprinsul
cererii de recurs, se constată că în motivarea căii de atac nu
se invocă critici de nelegalitate care să vizeze încheierea
atacată, recurenta făcând doar o prezentare succintă a
situației de fapt și exprimându-și nemulțumirea
față de soluția dată de instanță, cu indicarea
formală a încălcării dreptului la apărare, fără a
arăta în concret care este motivul pentru care a fost încălcat
dreptul său la apărare prin încheierea de suspendare a
judecății întemeiată pe dispozițiile art. 411 alin. (1)
pct. 2 C. proc. civ.
Instanța
învestită cu judecarea recursului poate exercita un control
judecătoresc eficient numai în măsura în care astfel de motive de
nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă explicită
și se referă la una din situațiile cuprinse în art. 488 C. proc.
civ.
Art. 489
alin. (2) C. proc. civ., prevede faptul că recursul este nul în cazul în
care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare
prevăzute la art. 488 C. proc. civ.
Având în
vedere considerentele expuse, Înalta Curte urmează să anuleze
recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii de
ședință din data de 13 iunie 2016 a Curții de Apel
Bacău, secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează
recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii de
ședință din data de 13 iunie 2016 a Curții de Apel
Bacău, secția I civilă.
Fără
cale de atac.
Pronunțată
în ședință publică astăzi, 22 noiembrie 2016.