ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 268/2017

Decizia nr. 268/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta Universitatea A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul B. - C., anularea Deciziei nr. OI/987/ES din 18 noiembrie 2013 privind soluționarea contestației formulată de Universitatea A., emisă de B. - C.; anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din 09 septembrie 2013 emis de B. - C. și a creanței aferente.

1.2. Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 366 din 22 septembrie 2014 a respins acțiunea formulată de reclamanta Universitatea A., ca neîntemeiată.

2.1. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Universitatea A. invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

2.2. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru;

Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza Încheierii de ședință din data de 3 martie 2016, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, completul de filtru a apreciat incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., pronunțând în acest sens Încheierea de admitere în principiu din data de 4 octombrie 2016 și stabilind data de 2 februarie 2017 pentru judecarea cauzei.

3.1. Recursul este nefondat, fiind respins pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

3.2. Așa cum s-a menționat la pct. 1.2. al prezentei decizii, Curtea de apel a respins acțiunea formulată de Universitatea A. reclamantă.

În motivarea soluției adoptate, Curtea de apel a reținut, în esență, că Procesul-verbal din 09 septembrie 2013 și Decizia nr. OI/987/ES din 18 noiembrie 2013, atacate în prezenta cauză, sunt două acte administrative legale și temeinice.

3.3. În recursul formulat, Universitatea A. recurentă, așa cum s-a menționat la pct. 2.1. al prezentei decizii, a invocat motivul prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, susținându-se că hotărârea instanței de fond a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv art. 52 din Regulamentul Comisiei Europene nr. 1605/2002 și art. 35 C. muncii.

Astfel, a susținut recurenta, faptul că numita D. a deținut calitatea de manager al Proiectului B., iar fiica acesteia, E. a avut calitatea de expert pe termen lung de tip C, în cadrul aceluiași proiect, nu a fost în măsură să compromită realizarea activității în proiectul respectiv.

A mai susținut că, în aceste condiții, stabilirea creanței de 84.486,78 lei, ca sumă neeligibilă este netemeinică, toate cheltuielile efectuate în cadrul proiectului fiind eligibile, fiind respectate prevederile art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 759/2010.

În concluzie, Universitatea a cerut admiterea recursului și anularea actelor administrative atacate în prezenta cauză.

4.3. În prealabil, Înalta Curte menționează că prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din 09 septembrie 2013 emis de B. - C. s-a stabilit în sarcina reclamantei o creanță în valoare de 84.486,78 lei.

Organul de control a reținut, în esență, nereguli constând în conflictul de interese existent între managerul proiectului - D. și expertul pe termen lung - E., fiica celei dintâi, precum și îndeplinirea concomitentă a două funcții în cadrul proiectului de către managerul proiectului D.

Prin Decizia nr. OI/987/ES din 18 noiembrie 2013 emisă de B. - C. a fost respinsă contestația formulată de Universitatea A. împotriva Procesului verbal din 09 septembrie 2013.

Cu privire la conflictul de interese existent între managerul proiectului - D. și expertul pe termen lung - E., s-a reținut că în procesul verbal atacat s-a menționat că legătura de rudenie a fost stabilită prin consultarea documentelor suport ale CV-urilor privind pe D. și, respectiv, pe E., aspect care a reieșit și din declarația pe propria răspundere dată/depusă de D., privind suspiciunea de conflict de interese, din data de 18 iulie 2013.

Or, potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, noțiunea de neregulă reprezintă „orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit”.

În cauză, fapta/faptele constituind s-a/s-au comis/săvârșit atât în raport cu o prevedere contractuală, cât și în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene.

Astfel, art. 111 din Contractul de finanțare din 02 iulie 2010 prevede că:

„(1) Reprezintă conflict de interese orice situație care împiedică părțile contractante să aibă o atitudine profesionistă, obiectivă și imparțială sau care le împiedică să execute activitățile prevăzute în prezentul contract într-o manieră profesionistă, obiectivă și imparțială, din motive referitoare la familie, viață personală, afinități politice ori naționale, interese economice sau orice alte interese. Interesele anterior menționate includ orice avantaj pentru persoana în cauză, soțul/soția, rude ori afini, până la gradul al 4-lea inclusiv.

(2) Părțile contractante se obligă să întreprindă toate diligențele necesare pentru a evita orice conflict de interese și să se informeze reciproc, cu celeritate în legătură cu orice situație care dă naștere sau este posibil să dea naștere unui astfel de conflict de interese”.

De asemenea, la art. 52 alin. (2) din Regulamentul Comisiei Europene nr. 1605/2002 se prevede că un conflict de interese survine în cazul în care exercitarea obiectivă și imparțială a funcțiilor unui actor în execuția bugetară sau ale unui auditor intern este compromisă din motive care implică familia, viața sentimentală, afinitățile politice sau naționale, interesul economic sau orice alt interes comun cu cel al beneficiarului.

În cauză, instanța de fond a reținut în mod temeinic faptul că prejudiciul s-a produs în mod efectiv și a constat din sumele de bani încasate de expertul pe termen lung E. în baza rapoartelor de activitate semnate de managerul de proiect D., mama sa, plata activităților realizate de E. fiind efectuată în baza acelor rapoarte.

În raport cu aceste aspecte, susținerea Universității recurente, potrivit căreia numirea membrilor echipei de implementare a proiectului și aprobarea retribuirii s-a efectuat de către reprezentantul legal al Universității A., nu este relevantă, neputând înlătura încasarea unor sume de fiică în baza rapoartelor de activitate semnate de mamă.

Pe de altă parte, este necontestat că numita D. a avut atât funcția de manager proiectului cât și de expert pe termen lung de tip A, existând deci un cumul al celor două calități de către aceasta, D.

Potrivit Secțiunii 4.3-Eligibilitatea cheltuielilor din Ghidul solicitantului nr. 86: Universitate A. pentru viitor, respectiv art. 4.3.1, pct. 4 și 6, pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească în mod cumulativ condițiile: să fie în conformitate cu principiile unui management financiar riguros, având în vedere utilizarea eficientă a fondurilor și un raport optim cost-rezultate; să nu fi făcut obiectul altor finanțări publice.

Nedeductibilitatea cheltuielilor făcute cu încălcarea ghidului solicitantului este prevăzută și de celelalte texte citate în procesul verbal sub acest aspect și, îndeosebi, de art. 2 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale.

În cauză, timpul de lucru pentru care persoana respectivă era plătită ca manager de proiect nu se poate suprapune cu timpul de lucru pentru care aceeași persoană era plătită ca expert, deoarece cheltuiala cu timpul de muncă a persoanei respective fusese deja finanțată (fără să prezinte importanță, contrar susținerilor reclamantei, că dubla finanțare nu era prevăzută în proiecte distincte, mecanismul funcționând identic și în cazul dublei finanțări prin același proiect cum este cazul în speță).

Astfel fiind, concluzia instanței de fond este temeinică, în sensul că situația din prezenta cauză nu se circumscrie dispozițiilor art. 35 alin. (1) C. muncii, din moment ce nu s-a pus problema cumulului de funcții, ci a suprapunerii timpului de lucru.

În concluzie, hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, recursul fiind nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Universitatea A. împotriva sentinței nr. 366 din 22 septembrie 2014 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 februarie 2017.