ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1303/2015

Decizia nr. 1303/2015

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată;

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 11 februarie 2014, reclamanta SC A. SRL a chemat în judecată pe pârâtul B. - C., solicitând suspendarea executării Deciziei nr. 118 din data de 30 octombrie 2013 prin care s-a dispus revocarea autorizației de antrepozit fiscal din data de 30 septembrie 2011, emisă societății reclamante pentru antrepozitul fiscal de producție situat administrativ în localitatea Mîrșa, jud. Sibiu, până la pronunțarea instanței de fond.

Hotărârea instanței de fond;

Prin sentința nr. 40 din 14 februarie 2014, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins cererea de suspendare formulată de reclamanta SC A. SRL în contradictoriu cu pârâtul B. - C.

Cererea de recurs;

Împotriva sentinței nr. 40 din 14 februarie 2014, a declarat recurs reclamanta SC A. SRL;

Prin raportul întocmit în cauză, s-a apreciat că recursul nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute sub sancțiunea nulității în ceea ce privește dovada formulării motivelor de recurs.

Verificând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate, s-a constatat că cererea de recurs nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute la art. 486 alin. (1) lit. a), b), d) și e) și alin. (2) C. proc. civ.

Astfel, în raport cu dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., s-a constatat că la cererea de recurs nu a fost atașată împuternicirea avocațială a avocatului care a întocmit cererea de recurs, iar în raport cu dispozițiile art. 487 C. proc. civ., recurenta a declarat recurs, fără însă ca cererea să cuprindă motivele de recurs, acestea nefiind depuse nici prin memoriu separat.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 06 februarie 2015, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.

Nu au fost formulate, de către părți, puncte de vedere referitoare la concluziile raportului întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului.

Argumentele de fapt și de drept relevante;

Completul de filtru învestit cu soluționarea dosarului de față, a constatat că recursul nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. a), b), d) și e) și alin. (2) C. proc. civ., întrucât cererea de recurs nu a fost formulată și semnată de avocat, iar recurentul a declarat recurs, fără însă ca cererea să cuprindă motivele de recurs, acestea nefiind depuse nici prin memoriu separat.

Pentru aceste considerente, la data de 13 mai 2014, s-a pus în vedere recurentei ca, în termen de 10 zile de la primirea comunicării, să efectueze modificarea sau completarea cererii de recurs, în sensul de a indica numele, prenumele și domiciliul profesional al avocatului care a întocmit cererea de recurs, numele și prenumele, domiciliul sau reședința ori, după caz, denumirea și sediul intimatului și a depune împuternicirea avocațială și motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor.

În cauza de față, recurenta nu și-a motivat demersul procesual, formulând doar declarație de recurs, iar lipsa motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază recursul constituie neîndeplinirea unei obligații legale cu caracter imperativ, astfel cum este instituită de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d), prevăzută sub sancțiunea nulității de prevederile art. 486 alin. (3) C. proc. civ.

Totodată, văzând și dispozițiile art. 489 C. proc. civ. potrivit cărora recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, c

ompletul de filtru constată că cererea de recurs nu întrunește condiția de formă a indicării motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază recursul, condiție cu privire la care normele de procedură prevăd sancțiunea nulității cererii.

Soluția instanței de recurs.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs;

Pentru considerentele expuse, Completul de filtru, în temeiul art. 493 alin. (5) coroborat cu art. 486 alin. (3) C. proc. civ., republicat, va constata nul recursul, decizia urmând a fi comunicată părților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de SC A. SRL împotriva sentinței nr. 40 din 14 februarie 2014 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 martie 2015.