ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1073/2011

Ședința publică de la 10 martie 2011 Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: A.V.A.S. a chemat în judecată pe intimata SC C.E.T. SA Turceni solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 701.426,19 lei reprezentând diferență dividende aferente exercițiului financiar al anului 2004 și penalități de întârziere calculate până la data de 10 martie 2008 pentru exercițiul financiar al anului 2004 și în continuare până la achitarea dividendelor. Tribunalul Gorj, secția comercială, a admis excepția lipsei calității procesuale active a A.V.A.S. București, a respins ca inadmisibilă excepția nulității absolute a Hotărârii AGA nr. 6 din 29 mai 2006 ridicate de pârâtă, a respins ca nefondată acțiunea reclamantei O.P.S.P.I.

București și a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată, așa cum rezultă din sentința nr. 347 din 9 iunie 2010. Instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale a A.V.A.S. întrucât prin O.U.G. nr. 88/2001 a fost înființat O.P.S.P.I. București ca instituție publică în subordinea Ministerului Economiei București, acesta exercitând activitățile legate de calitatea de acționar a statului la SC C.E.T. SA Turceni și a respins excepția nulității absolute a Hotărârii AGA nr.6 din 29 mai 2006 ca inadmisibilă, reținând că o astfel de cerere putea fi formulată numai printr-o cererea reconvențională, cu respectarea principiului contradictorialității. Pe fondul cererii aceasta a fost considerată nefondată întrucât raportul de expertiză întocmit în cauză a stabilit că suma de 432.711,68 lei nu constituie dividendele ce trebuia să fie achitate, astfel că nu se datorează nici suma de 268.714,51 lei drept penalități de întârziere.

Apelul declarat de O.P.S.P.I. București a fost respins de Curtea de Apel Craiova, secția comercială, prin decizia nr. 194 din 6 octombrie 2010 care, analizând motivele de apel a stabilit că au fost respectate dispozițiile art. 129 C. proc. civ. privind rolul activ al instanței de judecată, precum și art. 130 alin. (2) C. proc. civ. și în mod corect a fost dispusă efectuarea raportului de expertiză aplicând art. 201 alin. (1) C. proc. civ. De asemenea a mai reținut că nu poate fi acceptată opinia apelantului cum că tribunalul nu a intrat în cercetarea fondului, în condițiile în care s-a reținut care este situația de fapt concretă. La data de 8 noiembrie 2010 reclamantul a declarat recurs împotriva deciziei instanței de fond, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. (5) C. proc.

civ., solicitând admiterea recursului, desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare. După prezentarea situației de fapt și a stadiilor procesuale, recurentul a susținut că sunt incidente în cauză dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. întrucât hotărârea recurată este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii. A arătat în acest sens că instanța de apel, ca și instanța de fond, și-a fundamentat soluția pe baza constatărilor expertului menționate în raportul de expertiză și că nu s-a intrat în cercetarea fondului cauzei. Conform art. 137 C. proc. civ., Curtea se va pronunța mai întâi asupra excepției invocată din oficiu, privind nulitatea cererii de recurs, constatând următoarele: Potrivit art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc.

civ. cererea de recurs va cuprinde sub sancțiunea nulității motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor. Art. 306 alin. (2) și (3) C. proc. civ. prevede că motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de către instanța de judecată și că indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Raportând textele legale menționate mai sus la cererea de recurs, Curtea constată că aceasta nu conține motive de nelegalitate a deciziei atacate, nemulțumirea recurentului nefiind motivată, acesta exprimându-și doar nemulțumirea față de necercetarea fondului cauzei și de soluționarea litigiului în baza raportului de expertiză, fără a preciza în ce constă nelegalitatea soluției pronunțate de instanța de apel, astfel că în recursul său nu au fost dezvoltate motive care să permită încadrarea acestora în vreunul din punctele art. 304 C. proc. civ. Cum casarea sau modificarea deciziei atacate este posibilă numai în cazurile prevăzute de art. 304 C. proc.

civ., iar conform art. 302 1 alin. (1) lit. c) același cod, cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate și dezvoltarea lor și cum recurentul nu s-a conformat acestor exigențe legale, având în vedere, deopotrivă, și inexistența motivelor de ordine publică, care să inducă aplicarea art. 306 alin. (2) C. proc. civ. și că motivele dezvoltate de recurent nu pot fi încadrate în niciunul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., neputând fi acoperită nulitatea recursului conform art. 306 alin. (3) C. proc. civ., Curtea va admite excepția invocată și va constata nulitatea cererii de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nulitatea cererii de recurs formulată de reclamantul O.P.S.P.I. București împotriva deciziei nr. 194 din 6 octombrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția comercială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 martie 2011.