ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1130/2012

Ședința publică de la 1 martie 2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin

sentința nr. 1385 din 8 februarie 2011 Tribunalul București, secția a VI-a

comercială, a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantei-pârâte

reconvențional SC P.V. SRL București, a admis acțiunea reconvențională și a

dispus evacuarea reclamantei-pârâte reconvențional SC P.V. SRL București de pe

terenul situat în București, sector 4 proprietatea pârâților – reclamanți

reconvenționali G.S., G.D.O. și SC S.D. SRL București.

A

fost obligată reclamanta-pârâtă reconvențional să ridice construcția provizorie

edificată pe terenul menționat, să aducă terenul la starea anterioară ocupării,

iar în caz de refuz autorizează pe oricare dintre pârâți să execute aceste

lucrări pe cheltuiala reclamantei-pârâte reconvențional.

Apelul

declarat de reclamanta SC P.V. SRL București a fost respins ca nefondat de

Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, prin decizia comercială nr. 310

din 12 septembrie 2011.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs reclamanta SC P.V. SRL București întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct.

5, 8 și 9 C. proc. civ.

Înalta Curte, conform art. 137 C. proc. civ.,

raportat la art. 11 și art. 20 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997, modificată

și completată și la dispozițiile art. 302

1

alin. (2) C. proc. civ.,

a luat în examinare excepția netimbrării cererii de recurs și a reținut :

Conform art. 1 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile introduse la

instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de

acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât și de

persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau în mod excepțional până la

termenul stabilit de instanță.

Având în vedere

criticile formulate în recurs, raportat la soluția instanței, Înalta Curte în

conformitate cu art. 11 din Legea nr. 146/1997 și art. 1 din O.G. nr. 32/1995 a

stabilit în sarcina recurentei, obligația de a achita o taxă judiciară de

timbru în sumă de 12 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei (fila 6

dosar recurs).

Potrivit art. 20

alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a acestui act

normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea

părții se anulează ca netimbrată.

Constatând că

recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurenta nu s-a conformat obligației

de timbrare potrivit mențiunii din citația pentru termenul din 1 martie 2012,

când procedura a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea

legală de obligația timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficiență

dispozițiilor art. 20 pct. 1 și pct. 3 din Legea nr. 146/1997, modificată și

respectiv art. 30 pct. 1 și pct. 5 din Normele metodologice de aplicare a

legii, precum și ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995, privind timbrul judiciar, cu

modificările ulterioare și să dispună anularea recursului ca netimbrat.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D

E C I D E

Anulează ca netimbrat

recursul declarat de reclamanta SC P.V. SRL împotriva deciziei comerciale nr.

310 din 12 septembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 1 martie

2012.