ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 795/2011

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 20 ianuarie 2010, sub nr. 469/1/2010, revizuientul U.N. a formulat revizuire împotriva deciziei civile nr. 1791 din 3 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția civilă, solicitând admiterea cererii si anularea deciziei atacate. În motivarea cererii, revizuientul a susținut că, în fata Tribunalului Suceava, nu a fost citat, pentru a opune părții adverse, H.I., decizia Curții Supreme de Justiție nr. 820 din 5 martie 2003, pe care a depus-o la dosar. În același sens, prin completările si precizările formulate ulterior, revizuientul a învederat că decizia civilă nr. 1791 din 3 noiembrie 2009 a fost pronunțată de Tribunalul Suceava, secția civilă, cu ignorarea deciziei civile nr. 820 din 5 martie 2003, pronunțată de Curtea Supremă de Justiție, în recurs în anulare.

În drept, au fost invocate disp. art. 322 pct. 5 C. proc. civ., cererea fiind legal timbrată. Intimatele Comisia pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 de pe lângă Primăria comunei Scheia si Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate de pe lângă Prefectura Suceava nu au formulat întâmpinare, în condițiile art. 326 alin. (2) C. proc. civ. În ședința publică din 26 ianuarie 2011, instanța, din oficiu, a invocat necompetenta materială a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Examinând actele si lucrările dosarului, prin raportare la dispozițiile legale relevante și deliberând cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ., asupra excepției procesuale de procedură a necompetenței materiale a acestei instanțe, Înalta Curte reține următoarele: În conformitate cu art. 322 pct. 5 C. proc.

civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul, se poate cere dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere. Potrivit art. 323 alin. (1) C. proc. civ., cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a pronunțat hotărârea rămasă definitivă si a cărei revizuire se cere. În cauză, revizuientul U.N. pretinde că decizia civilă nr. 1791 din 3 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția civilă, prin care a fost admis recursul declarat de către reclamantul H.I.

împotriva sentinței civile nr. 2034 din 4 mai 2009, pronunțată de Judecătoria Suceava, s-a modificat în parte această sentință si, în consecință, au fost obligate Comisia pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 de pe lângă Primăria comunei Scheia si Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate de pe lângă Prefectura Suceava să elibereze titlul titlu de proprietate pentru suprafața de 260 mp teren construcții curte, pe raza comunei Scheia, nu a luat în considerare decizia civilă nr. 820 din 5 martie 2003, pronunțată de Curtea Supremă de Justiție, prin care s-a admis recursul în anulare declarat de Procurorul General, s-au casat decizia civilă nr. 2073 din 4 septembrie 2001 a Curții de Apel Suceava, decizia civilă nr. 1585 din 25 aprilie 2000 a Tribunalului Suceava si sentința civilă nr. 8705 din 11 decembrie 1995 a Judecătoriei Suceava, si s-a respins, în fond, cererea formulată de reclamantul H.I.

împotriva pârâților U.V., U.N., U.R. si D.N. În acest context procesual, având în vedere cauza juridică a cererii de revizuire introdusă de revizuientul U.N., Înalta Curte constată că, în speță, această cerere se plasează pe terenul art. 322 pct. 5 teza I sau a II-a C. proc. civ., după cum decizia civilă nr. 820 din 5 martie 2003, pronunțată de Curtea Supremă de Justiție se pretinde, de către revizuient, că este un înscris nou, cu calitățile cerute de acest articol, ce vor fi verificate de instanța de trimitere, sau că această hotărâre a desființat hotărârea unei instanțe, pe care s-a bazat Tribunalul Suceava, atunci când a pronunțat decizia civilă nr. 1791 din 3 noiembrie 2009, într-un litigiu în care revizuientul nu a fost parte, iar nu pe terenul art. 322 pct. 7 C. proc.

civ. Pentru argumentele expuse, fiind incidente, în ambele ipoteze descrise, dispozițiile art. 323 alin. (1) C. proc. civ., în considerarea naturii căii de atac a revizuirii de a fi o cale de atac de retractare, Înalta Curte va declina competenta de soluționare a cererii de revizuire introdusă de revizuientul U.N. împotriva deciziei civile nr. 1791 din 3 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția civilă, în dosarul nr. 1561/314/2009, în favoarea Tribunalului Suceava.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Declină competenta de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuientul U.N. împotriva deciziei civile nr. 1791 din 3 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția civilă, în dosarul nr. 1561/314/2009, în favoarea Tribunalului Suceava. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 februarie 2011.