ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.09.2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 324/2012

HOTĂRÂRE
07.09.2011
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 324/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 14 iunie 2011,

reclamantele comuna Pietroasele și primăria comunei Pietroasele, județul Buzău

au solicitat suspendarea executării Deciziei nr. 44/31 decembrie 2010 emisă de

Camera de Conturi a județului Buzău până la soluționarea definitivă și

irevocabilă a acțiunii în anulare formulată împotriva Încheierii nr. VI 234/23

mai 2011 emisă de Curtea de Conturi a României.

În motivarea cererii,

reclamantele au arătat că, prin Încheierea nr. VI 234/23 mai 2011 a Curții de

Conturi a României a fost respinsă contestația lor împotriva măsurilor dispuse

la punctele B7, B8, B11, B12 și B13 din Decizia nr. 44/31 decembrie 2010 emisă

de Camera de Conturi Buzău, fiind menținute în mod nelegal măsurile referitoare

la obligațiile sale de stabilirea întinderii și recuperarea prejudiciului creat

prin plata unor drepturi salariale în sumă estimată de 19.634 RON, acordate

personalului din învățământul preuniversitar, precum și calcularea majorărilor

de întârziere aferente, de stabilirea întinderii și recuperarea prejudiciului

creat prin acordarea de stimulente personalului din aparatul propriu al

primăriei, precum și calcularea majorărilor de întârziere aferente, de

stabilirea întinderii și recuperarea prejudiciului creat prin plata sporului de

mobilitate unui număr de trei salariați și calcularea majorărilor de întârziere

aferente, de stabilirea întinderii și recuperarea prejudiciului creat prin

acordarea de tichete cadou personalului didactic, didactic auxiliar și

nedidactic din cadrul celor trei unități de învățământ preuniversitar de pe

raza comunei Pietroasele, precum și calcularea majorărilor de întârziere

aferente, de stabilirea întinderii și recuperarea prejudiciului creat prin

plata către S.C. „G.C.” S.R.L. Buzău a situațiilor supraevaluate prin

înscrierea unor cantități de lucrări mai mari decât cele efectiv executate și a

unor contribuții aferente salariilor într-un procent mai mare decât cel legal,

de stabilirea întinderii și recuperarea prejudiciului creat prin plata către S.C.

„M.G.” S.R.L. Ploiești a unor lucrări neexecutate și diferențe cantitative la

montarea scărilor și pasarelelor la obiectivul „construire și modernizare

sistem alimentare cu apă în satele Dara, Pietroasa Mică și Pietroasele”, precum

și calculul majorărilor de întârziere aferente.

Prin executarea

acestor măsuri nelegale, reclamantele au arătat că există riscul perturbării

grave a activității instituției și plății unor sume care nu sunt datorate,

nefiind stabilite sau verificate de specialiști în domeniu.

Curtea de Apel

Ploiești, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a respins ca

neîntemeiată cererea de suspendare a executării prin încheierea din ședința

publică de la 7 septembrie 2011, constatând că în cauză nu sunt îndeplinite

condițiile prevăzute de art. 14 - 15 din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea

executării actului administrativ, prin derogare de la regula executării

acestuia din oficiu.

În privința cazului

bine justificat, s-a apreciat că, susținerile reclamantelor privind dubiul asupra

legalității actului administrativ nu pot fi reținute în accepțiunea

dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, întrucât aceste

susțineri vizează în realitate motive de nelegalitate.

De asemenea, s-a

considerat că nu se poate reține existența unei pagube iminente, definită în

art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004 ca un prejudiciu material,

viitor și previzibil, deoarece prin actele administrative contestate s-a

stabilit numai o valoare estimată pentru un eventual prejudiciu, cu obligația

reclamantelor de a întreprinde măsurile necesare pentru stabilirea exactă a

întinderii prejudiciului, astfel că nu există riscul perturbării grave a

activității instituției.

Împotriva acestei

încheieri, au declarat recurs reclamantele comuna Pietroasele și primăria

comunei Pietroasele, prin primar, solicitând ca în temeiul dispozițiilor art.

304 pct. 6 și pct. 9 C. proc. civ., să fie modificată încheierea atacată, în

sensul admiterii cererii lor de suspendare a executării actelor administrative.

Recurentele au

susținut că în mod greșit s-a constatat prin încheierea atacată că nu a fost

dovedită în cauză îndeplinirea condițiilor cumulative prevăzute de art. 14

alin. (1) din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea executării Deciziei nr.

44/31 decembrie 2010 emisă de Camera de Conturi a județului Buzău și Încheierii

nr. VI 234/23 mai 2011 emisă de Curtea de Conturi a României.

Recurentele au arătat

că, din probele administrate în cauză rezultă existența unui caz bine

justificat, în sensul definit de art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr.

554/2004, întrucât măsurile dispuse la punctele B7 - B17 din Decizia nr. 44/31

decembrie 2010 sunt nelegale, fiind contrare prevederilor Legii nr. 215/2001,

Legii nr. 550/2002, O.U.G. nr. 37/2008, Legii nr. 84/1995 și clauzelor din

convențiile încheiate cu agenți economici pentru lucrări de amenajare a curții

interioare la Primăria comunei Pietroasele și pentru lucrări la obiectivul

„Construire și modernizare sistem alimentare cu apă în satele Dara, Pietroasele

și Pietroasa Mică”.

Prin executarea

acestor măsuri, s-a arătat că există riscul producerii unei pagube iminente, în

sensul că, activitatea instituției va fi grav perturbată, ca urmare a

necesității de a se formula în justiție, sau de a se iniția procedura de executare

silită pentru recuperarea debitelor stabilite nelegal prin actele

administrative contestate.

Analizând actele și

lucrările dosarului, în raport și cu dispozițiile art. 304 și art. 304

1

următoarele considerente:

Potrivit

dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine

justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, odată cu sesizarea în

condițiile art. 7 din aceeași lege a autorității publice emitentă a actului,

persoana vătămată poate cere instanței competente să dispună suspendarea

executării actului administrativ până la soluționarea definitivă și irevocabilă

a cauzei.

Instanța de fond a

interpretat corect aceste dispoziții legale, constatând că recurentele nu au

dovedit îndeplinirea condițiilor cumulative impuse pentru măsura provizorie de

suspendare a executării actului administrativ.

Din motivarea cererii

de chemare în judecată și din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă existența

unor cazuri bine justificate, în sensul definit de art. 2 alin. (1) lit. t) din

Legea nr. 554/2004, ca fiind împrejurări legate de starea de fapt și de drept,

care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității

actului administrativ.

Apărările referitoare

la îndeplinirea acestei prime condiții legale au fost corect calificate de

prima instanță ca fiind motive de nelegalitate, care nu pot fi examinate decât

pe fondul cauzei, în cadrul unei acțiuni în anulare a celor două acte

administrative contestate.

Măsura de suspendare

a executării actelor administrative nu a fost justificată de recurente nici

prin necesitatea de a se preveni producerea unei pagube iminente sau

perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui

serviciu public, în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr.

554/2004.

Judecătorul fondului

a considerat în mod întemeiat că măsurile dispuse prin actele administrative

contestate nu sunt susceptibile să afecteze activitatea recurentelor și să

producă efecte grave, de natura celor expuse în motivarea cererii de

suspendare, fără a fi fost administrate probe concludente în acest sens.

Dimpotrivă, se

constată că executarea măsurilor dispuse presupune verificarea și stabilirea în

concret a valorii prejudiciului, iar pentru realizarea acestor obligații,

reclamantele au posibilitatea să prezinte documente justificative și să

formuleze apărări pentru a dovedi susținerile lor privind constatarea greșită

de către intimate a unor abateri de la legalitate și regularitate.

Pentru considerentele

care au fost expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare

a încheierii dată de instanța de fond, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (1)

prezentul recurs ca nefondat.

Respinge recursul

declarat de Comuna Pietroasele prin Primar și de Primăria Comunei Pietroasele

prin Primar, împotriva încheierii din 7 septembrie 2011 a Curții de Apel

Ploiești - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 25 ianuarie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-06-10
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3396/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Judecata în primă instanță Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București reclamanta Primăria com. Puiești, jude
ÎCCJ 2012-03-27
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1661/2012
esență că, în mod greșit instanța de fond a anulat în parte procesul-verbal de control din 27 noiembrie 2009 întocmit de Direcția Generală a Finanțelor Publice Buzău și decizia nr. 53 din 12 februarie 2010 emisă de către Direcția Generală d
ÎCCJ
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2040/2018
. "A." S.A și de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bacău, va modifica, în parte, sentința atacată, în sensul că: - va anula, în parte, Decizia nr. 1571/31.08.2010 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice Bacău - Bir
ÎCCJ 2011-03-31
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1936/2011
ce au fost administrate pe parcursul soluționării cauzei. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs, întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 din C. proc. civ., precum și sub t
ÎCCJ 2013-02-22
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1392/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii deduse judecății Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Ialomița, secția civilă, la data d
Sursă