ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.01.2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 198/2011

HOTĂRÂRE
21.01.2011
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 198/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de față,

Prin sentința penală nr. 3 din 11

ianuarie 2011 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu

minori, s-a admis cererea de executare a mandatului european de arestare și s-a

dispus predarea persoanei solicitate C.L.A., către autoritățile germane, sub condițiile

prev. de art. 100 din Legea 302/2004, modificată.

Dispune arestarea persoanei solicitate

în vederea predării, pentru 25 de zile, începând cu data punerii în executare.

Dispune traducerea în regim de urgență

a actelor ce urmează a fi înaintate autorităților judiciare germane.

Cheltuielile judiciare rămân în

sarcina statului, din care onorariu avocat oficiu în sumă de 320 lei va fi

înaintat din fondurile MJ în contul Baroului de Avocați Dolj.

S-a constatat că la data de 07

ianuarie 2011, a fost înregistrată adresa nr. 146/II/5/2011 din 06 ianuarie

2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin care s-a înaintat

semnalarea emisă de Biroul Sirene, privind mandatul de arestare emis de

Tribunalul Local Saarbrucken, emis în dosarul 7 GS 2630/10 fiind sesizată

instanța, în procedura prevăzută de art. 89 alin. (1) din Legea 302/2004,

modificată prin Legea 222/2008, privind arestarea persoanei solicitate C.L.A.

T

otodată,

au fost înaintate procesul verbal încheiat la data de 06 ianuarie 2011 de

procuror T.T. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova și

Ordonanța de reținere nr. 1/2011 din 06 ianuarie 2011, prin care s-a dispus

reținerea persoanei solicitate C.A.L., pentru 24 ore, cu începere de la 06

decembrie 2011, ora 15,45, până la 07 ianuarie 2011, ora 15,45, după

identificarea persoanei solicitate.

S-a arătat că pe seama persoanei

urmărite s-a emis un mandat european de arestare de către autoritățile

judiciare germane Tribunalul Local Saabrucken, emis în dosarul 7 GS 2630/10,

existând la momentul sesizării doar semnalarea Biroului Sirene, care precizează

că persoana urmărită a săvârșit in Germania infracțiunea de tentativă de furt

comis în comun, într-un caz cu circumstanțe agravante, prev. de art. 242, art. 243,

2511, art. 22, art. 23 Strafgesetzbuch din Codul penal german si se impune

aplicarea procedurii de urgență prevăzută de art. 88/3 din Legea nr. 302/2004.

S-a depus la dosarul cauzei sesizarea

parchetului nr. 146/II/5/2001, xerocopia semnalării în Sistemul Informatic

Schengen de autoritățile judiciare din Germania și transmise de Centru de

Cooperare Polițienească - Biroul Sirene, traducerea în limba română, ordonanța

de reținere, procesul verbal de identificare, declarația persoanei solicitate.

Prin încheierea din 7 ianuarie 2011,

pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 60/54/2011, în baza art. 90

alin. (2) din Legea 302/2004, rap la art. 145 C. proc. pen., s-a dispus luarea

măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, pe o durată de 5 zile, începând

cu data de 07 ianuarie 2011 și până la data de 11 ianuarie 2011, inclusiv, față

de persoana solicitată C.L.A.

În baza art. 145 alin. (1)

1

solicitată a fost obligată să respecte următoarele obligații :

- să se prezinte la organul de

urmărire penală sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat ;

- să se prezinte la organul de poliție

desemnat cu supravegherea de organul judiciar, respectiv Poliția comunei Simian

- IPJ Mehedinți conform programului de supraveghere întocmit de organul de

poliție sau ori de câte ori este chemat;

- să nu își schimbe locuința fără

încuviințarea organului judiciar care a dispus măsura;

- să nu dețină, să nu folosească și să

nu poarte nicio categorie de arme.

S-a atras atenția persoanei solicitate

asupra dispozițiilor art. 145 alin. (3) C. proc. pen. privind consecințele

încălcării cu rea credință a măsurii sau a măsurii impuse și s-a dispus punerea

în libertate a numitului C.A.L. dacă nu este arestat în altă cauză și s-a

acordat termen pentru continuarea judecății cererii de executare a mandatului

european de arestare la data de 11 ianuarie 2011, ora 14.00.

Prin adresa nr. 46/II/5/2011 din 10

ianuarie 2011, a fost înaintat mandatul european de arestare emis în dosarul

nr. 05 Js 497/10 emis de Procuratura Saarbrucken la data de 26 noiembrie 2010,

act ce se întemeiază pe mandatul de arestare emis de Judecătoria Saarbrucken în

dosarul nr. 7 Gs 2630/ 10. în semnalarea emisă de Centrul de Cooperare

Polițienească Internațională - Biroul Sirene - Germania, se arată că persoana solicitată

este cercetată pentru complicitate la tentativă de furt organizat, într-un caz

cu circumstanțe agravante întrucât la data de 19 aprilie 2010, a intrat prin

efracție într-un magazin de îmbrăcăminte Wearhouse din Saarbrucken împreună cu

alți complici pentru a fura îmbrăcăminte și, deoarece a fost activată alarma, a

trebuit să fugă fără a sustrage nimic.

Din cuprinsul mandatului european de

arestare rezultă că în cauză nu s-a pronunțat o hotărâre definitivă, cauza

fiind în faza de urmărire penală.

Autoritățile germane au înaintat

mandatul european de arestare tradus în limba română, solicitând ca persoana

menționată în mandat, să fie arestată și predată autorităților judiciare, în

vederea efectuării urmăririi penale și a executării unei pedepse sau măsuri de

siguranță privative de libertate.

Curtea a constatat că mandatul

european de arestare emis pe numele numitului C.A.L., îndeplinește condițiile

prevăzute de art. 79 din Legea nr. 302/2004, modificată, fiind emis de o

autoritate judiciară competentă, predarea persoanei solicitându-se în vederea

exercitării urmăririi penale, în conformitate cu art. 81 alin. (1) lit. a) din

Legea nr. 302/2004, modificată.

Persoana solicitată nu a formulat

opoziții cu privire la identitatea sa, însă a refuzat predarea motivând că nu

este el unul din complicii infracțiunii pentru care este cercetat.

Împreună cu mandatul european de

arestare, au fost înaintate și planșele foto ce privesc persoana solicitată.

Având în vedere emiterea mandatului

european de arestare de către o autoritate judiciară competentă, existența

incriminării cu privire la faptele pentru care se solicită predarea în

conformitate cu art. 85 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 302/2004, modificată,

împrejurarea că aceste fapte sunt pedepsite în legea statului solicitant cu

pedepse mai mari de 3 ani închisoare, instanța, în conformitate cu disp. art.

90 alin. (1)

1

, 13 și disp. art. 94 alin. (1) din Legea nr. 302/2004,

modificată prin Legea nr. 222/2008, a dispus executarea mandatului european de

arestare și predarea persoanei solicitate sub rezerva principiului

specialității predării, dispunând, totodată, arestarea persoanei solicitate pe

o perioadă de 25 zile, începând cu data punerii în executare, în vederea

predării către autoritatea judiciară emitentă, respectiv autoritățile judiciare

germane.

Împotriva sentinței, în termen legal,

s-a exercitat calea de atac a recursului de către persoana solicitată.

În esență, persoana solicitată C.A.L.

arată că nu dorește să fie arestat și nici predat autorităților germane,

întrucât nu a săvârșit vreo faptă penală în Germania, țară în care nu a mai

fost din anul 2007.

Instanța de recurs reține următoarele:

În rezumat, infracțiunea pentru care

se solicită predarea, se încadrează în fapta de furt organizat, infracțiune

care este sancționată de legea statului emitent cu o pedeapsă a cărei durată

maximă este mai mare de 3 ani, această infracțiune fiind cuprinsă în cadrul

faptelor care dau loc la predare, în conformitate cu art. 85 alin. (1) pct. 18

din Legea nr. 302/2004, modificată, fără a fi supusă verificării îndeplinirii

condiției dublei incriminări.

Întrucât la audierea persoanei

solicitate, acesta nu a invocat existența unuia din motivele obligatorii sau

opționale de neexecutare, așa cum sunt ele descrise de art. 88 din Legea nr.

302/2004, modificată prin Legea nr. 222/2008, și nici nu a ridicat obiecțiuni

în ceea ce privește identitatea, aspectele învederate privind cauza pe fond cu

privire la care este cercetat în Germania plasându-se în afara examinării în

cadrul unei astfel de proceduri speciale, ce stă la baza emiterii mandatului

european de arestare, cu deplină corectitudine instanța de fond a procedat în

consecință. Concret, a admis cererea de executare a mandatului european de

arestare și dispune predarea persoanei solicitate C.L.A., către autoritățile

germane, sub condițiile prev de art. 100 din Legea 302/2004, modificată, a

dispus arestarea persoanei solicitate în vederea predării, pentru 25 de zile,

începând cu data punerii în executare.

În declarația dată în fața instanței

Curtea de Apel Craiova, persoana solicitată a arătat că în situația în care va

fi predat autorităților germane, nu renunță la drepturile conferite de regula

specialității, așa cum este ea definită de art. 100 din Legea nr. 302/2004,

modificată.

În consecință, având în vedere

emiterea mandatului european de arestare de către o autoritate judiciară

competentă, existența incriminării cu privire la faptele pentru care se

solicită predarea în conformitate cu art. 85 alin. (1) pct. 18 din Legea nr.

302/2004, modificată, împrejurarea că aceste fapte sunt pedepsite în legea

statului solicitant cu pedepse mai mari de 3 ani închisoare, instanța, în

conformitate cu disp. art. 90 alin. (1)

1

, 13 și disp. art. 94 alin.

(1) din Legea nr. 302/2004, modificată prin Legea nr. 222/2008, cu deplin temei

în fapt și în drept s-a dispus executarea mandatului european de arestare și

predarea persoanei solicitate sub rezerva principiului specialității predării,

dispunând, totodată, arestarea persoanei solicitate pe o perioadă de 25 zile,

începând cu data punerii în executare, în vederea predării către autoritatea

judiciară emitentă, respectiv autoritățile judiciare germane, recursul de față

fiind de respins ca nefondat pe considerentele art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc.pen.

Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc.

pen.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de persoana solicitată C.A.L. împotriva sentinței penale nr. 3 din 11

ianuarie 2011 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul persoană solicitată

la plata sumei de 520 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 320 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 21

ianuarie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-05-09
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1880/2011
Asupra cauzei penale de față: În baza actelor și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 76 din 29 aprilie 2011, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a admis cererea de executare a man
ÎCCJ 2011-12-02
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4124/2011
Prin Încheierea din 29 noiembrie 2011, pronunțată în Dosar nr. 10181/2/2011 (3895/2011) Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a dispus arestarea persoanei solicitate M.F., pe o durată de 5 zile de la 30 noiembrie 2011 până la 04 d
ÎCCJ 2011-02-04
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 425/2011
Deliberând asupra recursului penal de față constată următoarele: Prin adresa nr. 74/II/5/2011 din 24 ianuarie 2011, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a sesizat instanța Curtea de Apel București în conformitate cu dispozițiile a
ÎCCJ 2013-04-12
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1296/2013
Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 10 aprilie 2013 a Curții de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. 581/54/2013, în baza art. 103 a
ÎCCJ 2012-03-30
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 963/2012
decembrie 2011 pentru 24 de ore, în data de 13 decembrie 2011. La dosarul cauzei s-au depus: procesul-verbal din 14 decembrie 2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, documentul prin care autoritățile judiciare române au fo
Sursă