Decizia nr. 240/2012 — ÎCCJ, Secția penală — recurs

Asupra recursului de față în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 11 august 2011, s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, cererea de revizuire formulată de petentul D.A. împotriva deciziei penale nr. 498 din 26 martie 2010 a Curții de Apel București și s-a dispus citarea petentului pentru termenul din 26 ianuarie 2012, în vederea stabilirii obiectului cauzei. În ședința publică din 26 ianuarie 2012, la solicitarea instanței de a preciza obiectul cererii formulate, petentul a precizat că solicită instanței să analizeze setul de acte depus în susținerea recursului, arătând că s-au încălcat 20 de articole din Codul de procedură penală și Codul penal, iar procesul durează de 8 ani.

Examinând cererea formulată de petent, prin raportare la actele aflate la dosar, Înalta Curte constată că în cererea de revizuire scrisă, de la dosar, se face referire la decizia penală nr. 498 din 26 martie 2010 a Curții de Apel București, prin care a fost respins ca inadmisibil recursul petentului împotriva deciziei nr. 239 din 11 februarie 2010 a Tribunalului București, secția I penală, având ca obiect plângerea acestuia împotriva soluțiilor procurorului de netrimitere în judecată, conform art. 278 1 C. proc. pen. Petentul nu a invocat expres niciunul dintre cazurile de revizuire prevăzute de lege, iar din analiza criticilor sale scrise și orale în ședința de judecată, se constată că acestea nu pot fi încadrate în cazurile prevăzute de art. 394 lit. a) C. proc.

pen. Raportat la dispozițiile art. 394 și următoarele C. proc. pen., Înalta Curte constată că o revizuire a deciziei mai sus-menționate este inadmisibilă. Potrivit dispozițiilor art. 403 alin. (1) cu referire la art. 394 C. proc. pen., cererea de revizuire este inadmisibilă, întrucât nu pot fi supuse revizuirii decât hotărârile penale definitive prin care se rezolvă fondul unei cauze penale, adică acele hotărâri prin care instanța, cercetând vinovăția unei persoane trimisă în judecată, dispune condamnarea, achitarea acesteia sau încetarea procesului penal. Or, în cauză, hotărârea atacată de petent a fost pronunțată de instanță în procedura prevăzută de dispozițiile art. 278 1 C. proc. pen., care se referă doar la soluțiile procurorului de netrimitere în judecată, dispuse în faza actelor premergătoare, exterioară procesului penal.

Pentru aceste considerente, urmează ca recursul revizuentului D.A. să fie respins, ca inadmisibil, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul revizuent D.A. împotriva deciziei penale nr. 498 din 26 martie 2010 a Curții de Apel București. Obligă recurentul revizuent la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 26 ianuarie 2012.