ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1607/2017

Decizia nr. 1607/2017

I.

Circumstanțele cauzei

acțiunii deduse judecății.

Prin cererea e chemare în judecată

adresată Curții de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, la data de 21.01.2015, reclamanta A.

SA, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de

Reglementare în Domeniul Energiei, a solicitat anularea în tot a Ordinului Președintelui

A.N.R.E. nr. 156/2014 privind aprobarea tarifelor specifice pentru serviciul de

distribuție a energiei electrice și a prețului pentru energia

electrică reactivă, pentru A. - Filiala Transilvania Sud SA.

2.

Hotărârea primei instanțe

Prin încheierea

de ședință din data de 28 aprilie 2015, instanța de fond a

dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul dispozițiilor art.

413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluționarea

definitivă a dosarului înregistrat sub nr. x/2/2015 pe rolul Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal.

Pentru a

dispune în acest sens instanța de fond a reținut că obiectul Dosarului

nr. x/2/2015 îl reprezintă cererea aceleiași reclamante privind

anularea Ordinului Președintelui A.N.R.E. nr. 146/2014 privind stabilirea

ratei de reglementare a rentabilității aplicate la aprobarea

tarifelor pentru serviciul de distribuție a energiei electrice prestat de

operatorii de distribuție. A apreciat instanța de fond că

Ordinul nr. 146/2014 stă la baza determinării tarifului calculat

conform Ordinului nr. 156/2014, fiind, astfel, întrunite condițiile

prevăzute de art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., soluția ce se

va pronunța în cauza de față depinzând de soluția

pronunțată în cauza nr. x/2/2015.

atac exercitată în cauză.

Împotriva

încheierii de ședință din data de 28 aprilie 2015 a formulat

recurs reclamanta A. SA, solicitând casarea în tot a hotărârii recurate

și repunerea cauzei pe rolul instanței de fond. Recursul a fost

fondat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 C. proc. civ.

În

susținerea recursului s-a arătat că instanța de fond a

încălcat dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.,

apreciind că încheierea nu cuprinde motivele de fapt și de drept pe

care se întemeiază soluția, nefiind arătată legătura

juridică și relația între cele două ordine care fac

obiectul contestării în Dosarele nr. x/2/2015 și respectiv nr. y/2/2015.

Recurenta-reclamantă

a susținut și încălcarea dispozițiilor art. 413 alin. (1)

pct. 1 C. proc. civ., nefiind întrunite cele două condiții cumulative

prevăzute de acest text normativ, respectiv dezlegarea cauzei să

depindă, în tot sau în parte, de existența sau inexistența unui

drept ce face obiectul altei judecăți și cauza respectivă

să nu fi fost ea însăși suspendată.

Recurenta-reclamantă consideră că prima condiție nu este

îndeplinită, iar în cauză nu subzistă nici riscul

pronunțării unor hotărâri contradictorii.

Recurenta-reclamantă

consideră că, prin încheierea de ședință

recurată, au fost încălcate și dispozițiile art. 248 alin.

(1) C. proc. civ., privitor la ordinea soluționării excepțiilor,

întrucât instanța de fond a lăsat nesoluționată cererea sa

de conexare a celor două cauze, excepție ce prevala în fața

cererii de suspendare formulată de pârâtă.

Încheierea

recurată este criticată și prin prisma încălcării art.

6 alin. (1) C. proc. civ., respectiv dreptul la soluționarea cererii

într-un termen optim și previzibil.

4.

Apărările formulate în cauză.

Prin

întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 24.09.2015, cu

respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 490 alin. (2) C. proc.

civ., intimata-pârâtă Autoritatea Națională de Reglementare în

domeniul Energiei a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind

că măsura suspendării se impunea în raport de obiectul celor

două dosare, recurenta-reclamantă fiind cea care a generat

această situație prin promovarea acțiunii în anularea Ordinului

Președintelui A.N.R.E. nr. 146/2014.

Întâmpinarea

formulată de intimata Autoritatea Națională de Reglementare în

domeniul Energiei a fost comunicată recurentei-reclamante A. SA la data de

30.09.2015, conform dovezii de înmânare aflate la dosar. La data de 06.10.2015

recurenta-reclamantă a depus răspuns la întâmpinare, reiterând

aspectele privitoare la temeinicia recursului.

de soluționare a recursului

Prin cererea

înregistrată la dosarul cauzei la data de 17.03.2017,

recurenta-reclamantă Societatea Energetică A. SA a arătat

că renunță la judecarea recursului declarat împotriva încheierii

de ședință din data de 28 aprilie 2015 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

în condițiile art. 406-407 C. proc. civ.

Prin Notele

scrise depuse la data de 17.03.2017, recurenta-reclamantă a adus la

cunoștință modificarea denumirii din A. SA, în Societatea

Energetică A. SA, depunând și înscrisuri doveditoare în acest sens.

Prin rezoluția

emisă la data de 20.03.2017 s-a stabilit termen de judecată la data

de 03.05.2017, în ședință publică, cu citarea

părților, dispunându-se comunicarea cererii de renunțare la

judecată către intimata-pârâtă Autoritatea Națională

de Reglementare în domeniul Energiei.

Prin precizarea

depusă la data de 21.03.2017 intimata-pârâtă Autoritatea

Națională de Reglementare în domeniul Energiei și-a exprimat

acordul față de cererea formulată de recurenta-reclamantă,

solicitând instanței de recurs să ia act de renunțarea la

judecarea recursului.

Prin

încheierea de ședință din data de 03.05.2017, Înalta Curte a

luat act de schimbarea denumirii societății recurente din „A. SA” în

„Societatea Energetică A. SA” și a rămas în pronunțare

asupra cererii de renunțare la judecata recursului.

II.

Soluția acordată cererii de renunțare la judecata recursului.

Potrivit art.

406 alin. (1) C. proc. civ., republicat: „Reclamantul poate să

renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în

ședință, fie prin cerere scrisă”.

În cauză

recurenta-reclamantă a depus, la data de 17.03.2017, cerere de renunțare

la judecata recursului ce formează obiectul căii de atac, cerere

formulată prin intermediul reprezentantului convențional, avocat B.,

în temeiul mandatului special acordat pentru renunțare - delegație

avocațială seria B nr. 3171482/2017. De asemenea, reprezentantul

convențional împuternicit să formuleze și să

susțină cererea de renunțare la judecată a fost prezent

personal în fața instanței de judecată, susținând verbal

cererea de renunțare la judecata recursului în ședința

publică din data de 03.05.2017.

În

condițiile art. 406 alin. (3) și (4) C. proc. civ. Înalta Curte

constată că intimata-pârâtă Autoritatea Națională de

Reglementare în domeniul Energiei și-a exprimat acordul față de

cererea formulată de recurenta-reclamantă și nu a solicitat

obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

Având în

vedere faptul că manifestarea de voință, în sensul de a se

renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act de

dispoziție al recurentei-reclamante care nu este supus cenzurii Înaltei

Curți, conform principiului disponibilității care

guvernează procesul civil și în temeiul dispozițiilor art. 406

alin. (1) C. proc. civ., observând că sunt îndeplinite și

condițiile de formă pentru exercitarea dreptului de renunțare,

Înalta Curte va lua act de cererea de renunțare la judecata recursului

declarat împotriva încheierii de ședință din data de 28 aprilie

2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de

renunțarea reclamantei Societatea Energetică A. SA la judecarea

recursului declarat împotriva încheierii de ședință din 28

aprilie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi, 3 mai 2017.