ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1283/2011

Ședința publică de la 24 martie 2011 Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Reclamantul I.A. prin cererea înregistrată la Tribunalul Vâlcea în contradictoriu cu pârâta SC M.I. SA, a solicitat să se dispună constatarea nulității absolute a Hotărârii AGEA nr.1 din 4 aprilie 2009 pentru fraudă la lege, cauză ilicită și încălcarea unor norme legale de interes general, cu plata cheltuielilor de judecată. Prin sentința nr. 880/ COM din 5 mai 2010 Tribunalul Vâlcea, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a respins cererea reclamantului, obligându-l să plătească 1.190 lei cheltuieli de judecată în favoarea pârâtei. Apelul declarat de reclamantul I.A.

împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 88/A-C din 27 octombrie 2010. Împotriva acestei decizii reclamantul I.A. a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ. Înalta Curte, conform art. 137 C. proc. civ., a luat în examinare excepția lipsei capacității civile a intimatei pârâte SC M.I. SA Rm.Vâlcea, care în plan procesual se reflectă în lipsa capacității procesuale de folosință. În acest sens este de reținut că potrivit art. 1 din Legea nr. 31/1990, „Societățile comerciale cu sediul în România sunt persoane juridice române”. Aceasta înseamnă că după îndeplinirea formalităților de constituire, în condițiile legii, societatea comercială este „investită” cu personalitate juridică care implică anumite consecințe juridice.

Printre efectele personalității juridice se înscrie și dreptul societății de a sta în justiție ca reclamantă sau pârâtă. Acest drept subzistă până la data radierii societății din registrul comerțului, acesta fiind în realitate și momentul încetării existenței sale ca persoană juridică. În speță, intimata pârâtă ca orice persoană juridică a avut capacitate juridică, a dobândit drepturi și obligații, a participat la circuitul civil, și-a exercitat drepturile săvârșind acte juridice și a dobândit dreptul de a sta în instanță pentru a-și apăra interesele. Aceste drepturi au subzistat până la data de 22 noiembrie 2010, moment când societatea pârâtă a fost radiată, astfel cum rezultă din certificatul emis de ORC de pe lângă Tribunalul Brăila.

Din acest moment menționata societate nu mai beneficiază de capacitatea de a avea și de a-și exercita drepturile și obligațiile, sau altfel spus nu mai subzistă ca subiect de drept și nici nu mai are îndreptățirea legală de a fi parte în proces întrucât este lipsită de legitimatio ad causam . Totodată se reține că, chiar dacă SC M.I. SA a fost absorbită de către SC D.M. SA, aceasta nu mai are capacitate procesuală de folosință deoarece nu intervine subrogarea în dreptul societății absorbite de societatea absorbantă, întrucât această subrogare operează doar cu privire la activul și pasivul societății, în speță fiind vorba de anularea unei hotărâri AGA a acționarilor SC M.I. SA ce a vizat modificarea actului constitutiv, act constitutiv ce nu mai este în ființă.

Așa fiind, văzând și dispozițiile art. 43 alin. (1) C. proc. civ. se va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatei pârâtei SC M.I. SA Râmnicu Vâlcea luată în examinare, iar recursul va fi respins conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatei pârâte SC M.I. SA Râmnicu Vâlcea. Respinge recursul declarat de reclamantul I.A. împotriva deciziei nr. 88/A-C din 27 octombrie 2010 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca fiind îndreptat împotriva unei persoane lipsită de capacitatea procesuală de folosință. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 martie 2011.