ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1283/2011

Ședința publică de la 24 martie 2011

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

Reclamantul I.A. prin

cererea înregistrată la Tribunalul Vâlcea în contradictoriu cu pârâta SC M.I.

SA, a solicitat să se dispună constatarea nulității absolute a Hotărârii AGEA

nr.1 din 4 aprilie 2009 pentru fraudă la lege, cauză ilicită și încălcarea unor

norme legale de interes general, cu plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința nr. 880/

COM din 5 mai 2010 Tribunalul Vâlcea, secția comercială și de contencios

administrativ și fiscal, a respins cererea reclamantului, obligându-l să

plătească 1.190 lei cheltuieli de judecată în favoarea pârâtei.

Apelul declarat de

reclamantul I.A. împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat de

Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și

fiscal, prin decizia nr. 88/A-C din 27 octombrie 2010.

Împotriva

acestei decizii reclamantul I.A. a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile

art. 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ.

Înalta Curte, conform

art. 137 C. proc. civ., a luat în examinare excepția lipsei capacității civile

a intimatei pârâte SC M.I. SA Rm.Vâlcea, care în plan procesual se reflectă în

lipsa capacității procesuale de folosință.

În acest sens este de

reținut că potrivit art. 1 din Legea nr. 31/1990, „Societățile comerciale cu

sediul în România sunt persoane juridice române”. Aceasta înseamnă că după

îndeplinirea formalităților de constituire, în condițiile legii, societatea

comercială este „investită” cu personalitate juridică care implică anumite

consecințe juridice. Printre efectele personalității juridice se înscrie și dreptul

societății de a sta în justiție ca reclamantă sau pârâtă. Acest drept subzistă

până la data radierii societății din registrul comerțului, acesta fiind în

realitate și momentul încetării existenței sale ca persoană juridică.

În speță, intimata

pârâtă ca orice persoană juridică a avut capacitate juridică, a dobândit

drepturi și obligații, a participat la circuitul civil, și-a exercitat

drepturile săvârșind acte juridice și a dobândit dreptul de a sta în instanță

pentru a-și apăra interesele.

Aceste drepturi au

subzistat până la data de 22 noiembrie 2010, moment când societatea pârâtă a

fost radiată, astfel cum rezultă din certificatul emis de ORC de pe lângă

Tribunalul Brăila. Din acest moment menționata societate nu mai beneficiază de

capacitatea de a avea și de a-și exercita drepturile și obligațiile, sau altfel

spus nu mai subzistă ca subiect de drept și nici nu mai are îndreptățirea

legală de a fi parte în proces întrucât este lipsită de

legitimatio ad

causam

.

Totodată

se reține că, chiar dacă SC M.I. SA a fost absorbită de către SC D.M. SA,

aceasta nu mai are capacitate procesuală de folosință deoarece nu intervine

subrogarea în dreptul societății absorbite de societatea absorbantă, întrucât

această subrogare operează doar cu privire la activul și pasivul societății, în

speță fiind vorba de anularea unei hotărâri AGA a acționarilor SC M.I. SA ce a

vizat modificarea actului constitutiv, act constitutiv ce nu mai este în

ființă.

Așa fiind, văzând și

dispozițiile art. 43 alin. (1) C. proc. civ. se va admite excepția lipsei

capacității procesuale de folosință a intimatei pârâtei SC M.I. SA Râmnicu

Vâlcea luată în examinare, iar recursul va fi respins conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei

capacității procesuale de folosință a intimatei pârâte SC M.I. SA Râmnicu

Vâlcea.

Respinge recursul

declarat de reclamantul I.A. împotriva deciziei nr. 88/A-C din 27 octombrie

2010 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ

și fiscal, ca fiind îndreptat împotriva unei persoane lipsită de capacitatea procesuală

de folosință.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 24 martie 2011.