ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1751/2017

HOTĂRÂRE

09.11.2017

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1751/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Gorj, anularea deciziei nr. 12306/2016, prin care i s-a respins cererea de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, înregistrată sub nr. x/2016.

Prin sentința civilă nr. 45 din 17 ianuarie 2017, Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a respins acțiunea.

Prin decizia civilă nr. 1792 din 05 iulie 2017, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a admis apelul declarat de reclamantă, a schimbat sentința tribunalului în sensul că a admis contestația, a anulat decizia nr. 12306 din 30.09.2016 și a obligat intimata Casa Județeană de Pensii Gorj la emiterea unei noi decizii cu valorificarea în grupă superioară de muncă, grupa I, a perioadei 27.10.1976 - 01.07.1977, prevăzută în adeverința nr. x/2015 emisă de SC B. SA.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta A., ce a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 4 septembrie 2017.

Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a procedat, la data de 20 septembrie 2017, la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, prin raport apreciindu-se că recursul nu este admisibil.

La data de 21 septembrie 2017, Completul de filtru C4, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia, pentru ca părțile să își exprime punctele de vedere, astfel cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la filele 14-15 din dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților.

La data de 29 septembrie 2017 s-a înregistrat la dosar punctul de vedere la raport formulat de recurentă, prin care aceasta își exprimă nemulțumirile sale cu privire la fondul litigiului.

Constatându-se încheiată această etapă a procedurii de filtru, dosarul a fost înaintat completului de judecată în vederea stabilirii termenului pentru soluționarea căii de atac.

S-a fixat termen pentru judecarea recursului la data de 9 noiembrie 2017, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părților.

Analizând recursul formulat, Înalta Curte constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Hotărârea atacată cu recurs în prezenta cauză, respectiv decizia nr. 1792 din 5 iulie 2017 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, a fost pronunțată în soluționarea apelului declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 45 din 17 ianuarie 2017 a Tribunalului Gorj, secția I civilă, prin care s-a respins acțiunea formulată de acesta, având ca obiect anularea deciziei nr. 12306/2016, prin care i s-a respins cererea de acordare a pensiei pentru limită de vârstă.

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.

Art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Noul C. proc. civ., prevede că hotărârile pronunțate în cererile privitoare la conflictele de muncă și de asigurări sociale, nu sunt supuse recursului.

Coroborând prevederile art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., care stipulează că sunt hotărâri definitive cele date în apel, fără drept de recurs, precum și cele ale art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, conform cărora nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile având ca obiect litigii de muncă și asigurări sociale, rezultă că decizia civilă nr. 1792 din 5 iulie 2017 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, având ca obiect un litigiu de asigurări sociale, este definitivă, nefiind supusă prin lege cenzurii căii de atac a recursului.

Legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia.

În cauza supusă analizei, natura pretenției dedusă judecății, respectiv litigiu de asigurări sociale, se circumscrie dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, astfel că, hotărârea Curții de apel nu este supusă recursului.

Pentru aceste considerente, având în vedere dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. raportate la cele ale art. 493 alin. (5) din același cod, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanata A.